Istoria secretă a lumii
Poate că pentru prima dată aveţi acces la istoria lumii de la începuturi până azi, concepută pe baza credinţelor şi a scrierilor din culisele societăţilor secrete. De la perspectiva ezoterică asupra evoluţiei speciilor până la rădăcinile oculte ale ştiinţei, de la secretele potopului până la motivaţiile ascunse ale politicii externe americane, această istorie demonstrează că o antică şi secretă filsofie originară din şcolile misterelor a fost păstrată şi transmisă de-a lungul timpului prin intermediul societăţilor secrete, al cavalerilor templieri şi al rozacrucienilor. Jonathan Black este pseudonimul literar al lui Mark Booth. După studii de filosofie şi teologie la Oxford, el a lucrat peste 20 de ani în domeniul editorial, iar în prezent conduce departamentul „Century” din cadrul Random House UK. Această lucrare este rezultatul unei vieţi petrecute studiind literatura de gen, publicând lucrările principalilor autori în domeniu şi cercetând rafturile anticariatelor. Este istoria lumii, aşa cum a fost ea studiată şi predată în decursul veacurilor, în anumite societăţi secrete. Privită din punctul de vedere al omului actual, pare probabil nebunească, însă un număr extraordinar de mare de personalităţi au crezut în ea. Istoricii din lumea antică relatau că de la începuturile civilizaţiei egiptene până la prăbuşirea Romei, lângă templele publice din oraşe precum Teba, Eleusis sau Efes erau incinte destinate preoţilor. Cărturarii le numesc „şcoli ale misterelor”. Aici, elitele politice şi culturale deprindeau tehnici de meditaţie. După ani de pregătire, Platon, Eschil, Alexandru cel Mare, Caesar Augustus, Cicero şi alţii erau iniţiaţi într-un tip de filosofie secretă. În diferite epoci, tehnicile folosite de aceste şcoli includeau exerciţii de respiraţie, dansuri sacre, reprezentaţii teatrale, consumul de substanţe halucinogene şi diverse modalităţi de redirecţionare a energiei sexuale…
O filosofie uneori ascunsă celor mulţi, alteori plasată în prim-plan, dar întotdeauna recunoscută doar de iniţiaţi. Leonardo da Vinci, Isaac Newton, Carol cel Mare, Dante, Shakespeare, Cervantes, Michelangelo, Milton, Bach, Mozart, Goethe, Beethoven şi Napoleon sau George Washington, Franklin, Kepler, Tolstoi, Dostoievski, Gandhi, Rasputin, toţi au fost iniţiaţi într-o tradiţie secretă. Învăţaţi să creadă în puterea minţii asupra materiei, au reuşit prin tehnicile obscure ale alchimiei spirituale să ajungă la un nivel de cunoaştere supranatural. Filosofia secretă este codificată în orice ne înconjoară: în monumente şi în clădiri publice, în artă şi în literatură, în dispunerea sâmburilor într-un măr, în numele zilelor săptămânii şi chiar în poveştile pe care le spunem copiilor. Există de asemenea imagini ale unora dintre cele mai cunoscute embleme culturale – Arca lui Noe, Calul troian, Sfinxul, Mona Lisa, Hamlet… Toate au înţelesuri bizare şi neaşteptate, deşi ele sunt relevante în filosofia secretă. Aşa cum spunea în mod memorabil unul dintre reprezentanţii anticei şi secretei filosofii: „Trebuie să fii nebun, altfel nu ai fi venit aici”.
Editura NOI publică trei volume de enciclopedii de artă, bogat ilustrate.
Arta renascentistă
Printre marile nume care fac să strălucească această perioadă într-o manieră fără precedent se numără Masaccio, Brunelleschi, Donatello, Andrea Mantegna, Leonardo da Vinci, Michelangelo şi Rafael, Giorgione, Donato Bramante, Antonello da Messina, Lorenzo Lotto, în Italia, Van Eyck şi Van der Weyden în Flandra, artiştii Şcolii de la Fontainebleau în Franţa, Grünewald, Dürer, Altdorfer şi Holbein în Germania.
Renaşterea, vastă mişcare ideologică şi culturală, este o perioadă de mare deschidere literară, artistică şi ştiinţifică, ce apare în Europa secolelor XIV-XVI şi face trecerea de la gândirea medievală la o concepţie modernă asupra artei şi spiritualităţii. Prima Renaştere porneşte cu precădere din Florenţa, unde artele şi cultura cunosc o înnoire radicală. Florenţa este oraşul unde se dezvoltă o nouă viziune asupra artei, bazată pe inventarea regulilor perspectivei şi redescoperirea artei romane clasice, iar promotorii ei sunt Brunelleschi şi Lorenzo Ghiberti, Donatello, Masaccio, Piero della Franceasca, Fra Angelico şi Paolo Uccello. Pentru Alberti suprafaţa trebuia să fie transparentă, „ca o fereastră deschisă prin care putem privi istoria”. Stâlpii acestei Renaşteri sunt redescoperirea şi dragostea pentru lumea antică, pentru filosofia neoplatonică şi pentru cultura umanistă. Splendoarea artelor este legată în egală măsură de mulţi mecena de la curţile princiare, de lorzii şi conducătorii Bisericii, care îşi construiau palate cu o structură nouă, elansate şi luminoase, concepute după o schemă raţională. Familia Medici la Florenţa, Gonzaga la Mantova, Montefeltro la Ferrara. Ei comandă numeroase opere artistice dintre care majoritatea erau destinate edificiilor religioase. Leonardo da Vinci întruchipează modelul artistului universal, prieten al celor puternici.
Arta secolului al XIX-lea
Ingres, Baia turcească
Secolul al XIX-lea a fost o perioadă fundamentală pentru istoria occidentală, marcată de o etapă revoluţionară care nu a avut loc numai pe scena politică, ci şi în lumea artistică, implicând conceptul de gust în general. Noul model estetic şi moral a fost identificat în Grecia şi Roma, crezându-se că prin imitarea acestor stiluri se putea obţine frumuseţea naturii înseşi. Artiştii şi-au îndreptat atenţia către sfere fundamentale şi mai personale, „convenţiile” neoclasice păreau a fi depăşite, atenţia concentrându-se către aspecte mai intime ale sufletului omenesc, inconştient, relaţia dintre om şi natură, relaţia dintre om şi divin. Planşele ilustrează răspândirea neoclasicismului, epoca napoleoniană, cu reprezentanţii ei de seamă, Jean Louis David, Ingres, François Gérard. Dacă Ingres a fost considerat tatăl academismului, el anticipează modernitatea în deformarea plastică a nudului. Astfel, odată cu „Baia turcească” lansează un magistral manifest estetic. După nici 50 de ani, Picasso pictează „Domnişoarele din Avignon”. „Baia turcească” este punctul culminant al activităţii lui Ingres prin datarea şi prin compoziţia sa. Figura muzicienei din prim-plan, văzută din spate, închide la rândul ei compoziţia circulară. Sinteza iconografică integrează, printre altele, „După baie la Valpincon” (Muzeul Luvru), „La baigneuse” (Musée Bonnat) şi „Odalisca” (Muzeul Luvru). Scenografia imaginară a acestui harem turcesc relevă în mod evident fantezia. În contextul unui gust pentru exotism, Ingres, Delacroix, Chassériau au lansat moda subiectelor inspirate din Africa de Nord şi din Orientul Apropiat, de campania în Egipt a lui Bonaparte, cât şi de cucerirea Algeriei.
Europa secolului al XIX-lea construieşte edificii inspirate parcă dintr-un alt timp, neogrecesc, neorenascentist şi, mai ales, neogotic, reinventând mai degrabă o istorie naţională decât inaugurând noi stiluri. În 1848 s-a înfiinţat Frăţia Prerafaelită în Londra, inspirată dintr-o opoziţie puternică faţă de arta academică, convenţionalismul societăţii victoriene şi de dezvoltarea industriei moderne. Modelul acestora era arta anterioară lui Rafael. Din această mişcare amintim lucrările lui Ford Madox Brown, William Holman Hunt, Dante Gabriel Rossetti. În aceeaşi perioadă, în Franţa se năştea realismul. Dacă în operele unui Géricault, Daumier şi Delacroix se pot vedea momente ale angajamentelor politice şi sociale şi o anumită devoţiune în aderarea la realităţile moderne cotidiene, o formulă mai coerentă pentru realism poate fi găsită cu începere din 1848. Courbet înlătură dogmele clasice, refuzând idealizarea academică, având ca scop „acela de a fi cel care transpune moravurile, ideile, aspectul epocii, acel care face o artă adevărată”. Peisagiştii francezi stabilesc un nou raport între real şi reprezentarea sa. „Peisajul clasic a murit ucis de viaţă şi de adevăr”, scria Zola în 1868. Corot, apoi pictorii Şcolii de la Barbizon tulbură obiceiurile de a picta atât la nivelul subiectelor, cât şi al manierei picturale. Relevante pânzele „Tinere pe malul Senei” şi „Adormitele”.
Arta secolului XX
Tabloul „Domnişoarele din Avignon” al lui Picasso marchează trecerea în secolul XX. Protagoniştii acestui veac sunt Kandinski, Matisse, Picasso, Francis Bacon, Jackson Pollock, Andy Warhol. Volumul debutează cu „precursorii artei moderne”, Van Gogh, Cézanne, Bonnard, Klimt, Munch, Egon Schiele. Prin culorile sale strălucitoare şi linearitatea sa marcantă, expresionismul a deschis drumul mişcărilor avangardei moderne. În Franţa, alături de Matisse şi Derain, principalii protagonişti au fos Duffy, Marquet şi Vlaminck. În Germania, oraşul şi străzile aglomerate constituiau tema favorită a tinerilor artişti din Grupul Die Brücke. Expresioniştii conduşi de Kirchner, Kandinski, împreună cu Franz Marc şi Paul Klee au înfiinţat grupul Der Blaue Reiter. Culorile puternice, îndrăzneţ suprapuse, peisajele şi scenele cu animale, corpul uman întins şi contorsionat sugerau o sursă de anxietate în lucrărie lui Kokoschka şi Schiele. Cubismul (Braque, Léger, Sonya Delaunay), Futurismul şi Şcoala de la Paris tulbură echilibrul dintre artă şi realitate. Gramatica cubismului a fost fondatoarea Futurismului, care a adăugat mişcare, viteză şi dorinţa disperată a modernităţii de a analiza forma. Futurismul s-a născut în Italia, dar Parisul a fost centrul său universal: Modigliani. În Germania, un grup de artişti, printre care Otto Dix şi Georg Grosz, făcea uz de satiră pentru a denunţa corupţia societăţii. În Statele Unite, Eduard Hooper portretiza singurătatea oraşelor, în timp de Georgia O’Keeffe se preocupa de stilizarea şi aspectele decorative ale naturii. Mexicul trăia perioada eroică a artei figurative prin ciclurile murale ale unor Rivera, Orozco, precum şi prin imageria fantastică a Fridei Kahlo. Aveau să urmeze Hiperrealimul, Informalismul, Arta abstractă, Pop Art, Neoavangarda, Land Art, Postmodernismul…
Călugărul care şi-a piedut Ferrari-ul
Paulo Coelho, autorul bestsellerului „Alchimistul”, scria despre acest volum: „O poveste captivantă care ne educă şi ne încântă deopotrivă”, iar Elaine St. James nota: „Robin S.Sharma a creat o poveste fermecătoare care înglobează intrumentele clasice ale transformării într-o filosofie simplă de viaţă.
O fabulă spirituală despre împlinirea visurilor şi a destinului propriu, care vă va schimba viaţa, o întâlnire magică cu înţelepţii din Sivana. Autorul acestui bestseller, Robin S. Sharma este o autoritate universal recunoscută în domeniul leadership-ului, performanţei de vârf şi organizării vieţii, fost avocat cu două diplome în drept. Robin S. Sharma este unul dintre cei mai renumiţi oratori, printre clienţi lui numărându-se companii ca Microsoft, IBM, General Motors şi Kraft. Este antrepenor şi life coach pentru unii dintre cei mai de succes oameni de pe planetă.
El are un mesaj important pentru noi toţi, care aduce lumină asupra marilor întrebări ale vieţii. Volumul este povestea lui Julian Mantle, un avocat faimos, care din cauza stilului de viaţă dezechilibrat ajunge la un pas de moarte, suferind un atac de cord într-o sală de tribunal aglomerată. Colapsul fizic îi generează o criză spirituală, obligându-l să-şi confrunte poziţia şi să caute răspunsuri la cele mai importante întrebări ale vieţii. Sperând să-şi găsească fericirea şi împlinirea, el porneşte într-o Odisee extraordinară a unei culturi vechi în care descoperă un remarcabil sistem de eliberare a potenţialului minţii, trupului şi sufletului şi învaţă să trăiască cu mai multă pasiune, cu un scop bine definit şi într-o pace deplină, îmbinând în mod fericit înţelepciunea spirituală a Estului cu principiile de succes avansate ale Vestului.
Această poveste vă inspiră şi vă arată pas cu pas calea de a vă trăi viaţa cu mai mult curaj, în armonie şi bucurie. „Începe să trăieşti cu o energie nestăvilită şi un entuziasm nelimitat. Priveşte răsăritul Soarelui. Dansează în ploaie. Fii persoana care visezi să fii. Fă lucrurile pe care ai vrut dintotdeauna să le faci, dar nu le-ai făcut pentru că te-ai păcălit crezând că erai fie prea tânăr, fie prea bătrân, prea bogat sau prea sărac: pregăteşte-te să trăieşti o viaţă etuziastă, cu adevărat vie. În Orient se spune că norocul favorizează o minte pregătită. Identifică lucrurile care te trag înapoi. Ţi-e frică să vorbeşti sau ai probleme relaţionale? Îţi lipseşte o atitudine pozitivă? Fă-ţi un inventar scris al slăbiciunilor. Fă-ţi timp pentru a reflecta asupra a ceea ce te opreşte să trăieşti viaţa pe care ţi-o doreşti cu adevărat. Pasul următor este să le înfrunţi şi să-ţi ataci temerile. Dacă ţi-e teamă să vorbeşti în public, înscrie-te la 20 de discursuri. Dacă ţi-e frică să începi o afacere sau să ieşi dintr-o relaţie nesatisfăcătoare, adună fiecare strop de hotărâre interioară şi fă-o. Teama nu este altceva decât un monstru mental pe care l-ai creat, un flux negativ de conştiinţă”.
În aceste pagini veţi descoperi cum poţi stimula aptitudinile copilului tău, cum să aprofundezi relaţia cu cei dragi, să te conectezi cu adevăratul tău destin.
Descoperă-ţi destinul
Un alt volum din seria bestsellerului internaţional „Călugărul care şi-a pierdut Ferrari-ul” vă va ajuta să vedeţă lumea cu alţi ochi. Scrisă ca o povestire captivantă, împărtăşeşte înţelepciunea transformatoare a lui Julian Mantle, faimosul avocat care a renunţat la stilul de viaţă luxos pentru a atinge iluminarea. Citind această poveste de neuitat, veţi descoperi care este adevăratul scop al vieţii, cum să-ţi deblochezi potenţialul maxim, secretul bucuriei şi care este cea mai scurtă cale către libertatea personală.
„Simte-ţi emoţiile, spune autorul. Când te confrunţi cu perioade dificile unii oameni îţi vor spune: gândeşte lucruri pozitive. Un astfel de sfat nu este de ajutor. Conştientizează sentimentele de durere, mânie sau tristeţe care vor apărea, în mod firesc, la suprafaţă. E bine să le simţi. Simţindu-le vei putea să te eliberezi de ele. Important este să nu te blochezi acolo. Esenţial este să atingi o stare de echilibru. În acelaşi timp, foloseşte-ţi puterile intelectuale pentru a vedea că tot răul e spre bine. Îmi petrecusem atâţia ani din viaţă alergând după faimă şi avere. Totuşi, oricât de mult dobândeam nu era niciodată suficient. Era aproape ca o dependenţă. Voiam mereu mai mult şi, oricât de mult încercam să lupt cu această dorinţă, ea mă trăgea întotdeauna înapoi. Urmărirea acestui gen de recompense trecătoare nu trebuie să fie principalul scop al vieţii, dar nici nu trebuie să ne scuzăm pentru că ne bucurăm de darurile materiale pe care ni le oferă această lume. Este de fapt o chestiune de priorităţi”.
Această carte foarte specială a schimbat deja viaţa a mii de oameni din întreaga lume, atât pe plan profesional, dar şi la nivel spiritual. Încercaţi numai s-o citiţi!
