Cât de dezastruoasă e cercetarea agricolă invocată de ministrul Irimescu

Institutele de cercetare din domeniul agricol au strâns datorii de peste 200 de milioane de lei la stat iar specialiştii sunt plătiţi cu maxim 1.400 de lei, susţine ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. Aflat la Iaşi, la o întâlnire cu fermierii din zona Moldovei, oficialul Guvernului a declarat că Executivul lucrează la un proiect de restructurare prin înfiinţarea unui Institut Naţional de Cercetare format din 40 de angajaţi. “Fără tehnică modernă şi fără rezultatele cercetării, nu se mai poate progresa. Deja performanţa în România la fermierii mari a ajuns la maximum. E clar că de aici înainte avem nevoie de rezultatele cercetării. Din păcate, cercetarea în România este în colaps, are datorii de aproape 200 de milioane de lei. Salariile sunt de mizerie. Un cercetător cu experienţă câştigă 1.000- 1.400 de lei pe lună”, a afirmat Irimescu. Viitorul Institut Naţional de Cercatare va prelua în administrare, de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), toate unităţile specializate în cercetare. Ministrul Agriculturii mai afirmă că, prin actul normativ propus de Guvern, datoriile staţiunilor de cercetare vor fi anulate, iar salariul net al unui cercetător va ajunge la minim 3.000 de lei.

Într-un raport al Curţii de Conturi se arată că în perioada 1990-2014, suprafaţa de teren necesară cercetării agricole a fost diminuată de la circa159.000 ha(din care circa84.000 hastrict necesare cercetării agricole) la aproximativ33.000 ha. Unele institute de cercetare de profil au căzut pradă intereselor financiare private, exemplul elocvent reprezentându-l Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Porcinelor Periş (SC Romsuintest Periş SA) – unitate de elită, cu mare tradiţie în creşterea porcinelor, fiind singura unitate din România unde se făcea cercetare ştiinţifică în domeniul creşterii porcinelor. De-a lungul anilor, la Periş au fost obţinute rezultate notabile: omologări si brevetări, ameliorări, obţinere de rase hibride, îmbunătăţiri ale metodologiilor de selecţie şi a tehnologiilor de creştere, colaborări la proiecte cu clinici medicale şi institute de cercetare din domeniul biologic, agronomic şi al medicinii. În prezent SC Romsuintest Periş SA se află în faliment, activele societăţii fiind scoase la vânzare de administratorul judiciar.

Alte institute se confruntă cu lipsa de personal, cu probleme legate de spaţiu, cu probleme financiare sau de dotare tehnică.

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti are în dotare echipamente şi aparatură moderne, comparabile cu cele la nivel european precum şi specialişti instruiţi în vederea utilizării acestora, însă frecvenţa redusă a competiţiilor organizate de către UEFISCDI determină ca unele echipamente de lucru să nu fie utilizate la capacitatea lor maximă. Procentul cercetătorilor în totalul personalului institutului a oscilat între 19,7% în anul 2013 şi 21,4% în anul 2012. Pentru anul 2015 se remarcă tendinţa de creştere a procentului privind funcţia de cercetător grad I (de la 1,9% aferent anilor 2011-2014, la 4,3% aferent anului 2015), ca urmare a susţinerii concursurilor de promovare în grad. În dinamică, rata numărului de cercetători în total personal aferent activităţii de cercetare este cuprinsă între 64,6% (în anul 2013) şi 70,2% (în anul 2012). Procentul scăzut înregistrat în anul 2013 este motivat de scăderea numărului de cercetători (de la 33 la 31) concomitant cu creşterea celorlalte categorii de personal..

Institutul a participat la mai multe proiecte internaţionale, rezultatele obţinute fiind concretizate în articole, participări la conferinţe, simpozioane, comunicări ştiinţifice internaţionale, stagii de specializare, mai multe cereri de brevete de invenţie, obţinându-se diferite premii. Personalul din cercetare al INCDBNA Baloteşti a realizat în intervalul auditat 229 articole şi comunicări ştiinţifice, 62 studii, tehnologii, servicii etc. şi a derulat un număr total de 57 proiecte, din care 42 sunt naţionale iar 15 proiecte sunt internaţionale, ceea ce denotă colaborarea institutului cu diverşi parteneri din străinătate. Din totalul numărului de proiecte în derulare, pe domenii de cercetare, ponderea cea mai mare o reprezintă domeniul cercetării aplicative, în procent de 89% (cu componente din domeniul cercetării fundamentale), urmat de inovare (7%) şi cercetarea ştiinţifică fundamentală (4%).

Pentru valorificarea rezultatelor proprii de cercetare dezvoltare şi inovare, INCDBNA Baloteşti nu a înfiinţat societăţi comerciale şi nici nu deţine acţiuni ori părţi sociale în cadrul unor societăţi comerciale. În cadrul institutului, valorificarea rezultatelor proprii (ca activitate conexă a activităţii de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare) are loc printr-o reţea proprie de desfacere, prin care se pun la dispoziţia clienţilor produse de uz furajer rezultate din activitatea de cercetare, deja testate pe animale şi controlate din punct de vedere nutriţional şi calitativ, INCDBNA Baloteşti având acreditare ISO9001 şi aviz sanitar emis de ANSVSA.

INCDBNA Baloteşti deţine din anul 2011 un brevet de invenţie în calitate de co-titular, iar în perioada 2011-2015 adepus, în calitate de titular, 12 cereri de brevete de invenţie cu posibilă valorificare ulterioară a acestora. Institutul a obţinut 53 de rezultate din activităţile de cercetare – dezvoltare, care au fost înregistrate în registrul special de evidenţă al rezultatelor CDI conform cadrului legal, dar nu toate rezultatele cercetării obţinute în cadrul proiectelor au fost evidenţiate în contabilitate. Din verificarea efectuată de auditorii publici externi, s-a constatat un număr de 17 rezultate aferente proiectelor de cercetare-dezvoltare neevidenţiate în contabilitatea entităţii.

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Agricolă Fundulea a elaborat Strategia de dezvoltare conform prevederilor legale. Definirea direcţiilor strategice ale activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare s-a făcut în funcţie de rezultatele obţinute, precum şi de tendinţele internaţionale, aspect care generează soluţii viabile în ceea ce priveşte posibilitatea exploatării oportunităţilor cercetării ştiinţifice, a valorizării punctelor forte şi consolidării avantajelor competitive. Obiectivele strategice ale sistemului de CDI în domeniul culturilor decampseintegrează în obiectivele strategice de bază ale activităţilor de CDI la nivel european, elaborate prin analiza relaţiilor complexe dintre cerinţele specifice ale dezvoltării producţiei agricole şi securitatea alimentară, în contextul schimbărilor climatice. Acestea vizează:

1) noi abordări în domeniul dezvoltării durabile şi intensivizării culturii plantelor de câmp, incluzând adaptarea la asigurarea concomitentă a securităţii alimentare, a cerinţelor privind furajarea animalelor, producerea biocombustibililor, a fibrelor, precum şi altor cerinţe legate de ecosisteme;

2) evaluarea integrată a impactului schimbărilor climatice asupra întregului lanţ de obţinere a alimentelor, incluzând şi efectele asupra pieţelor de desfacere;

3) elaborarea de soluţii de reducere a emisiilor de gaze de seră, prin sechestrarea carbonului, precum şi a emisiilor de oxid de azot şi de gaz metan din sectorul culturii plantelor de câmp;

4) reducerea consistentă a contradicţiilor dintre producerea de alimente, prezervarea biodiversităţii şi a funcţiunii ecosistemelor.

Curtea de Conturi a constatat temele de cercetare au fost corelate cu solicitările utilizatorilor finali ai rezultatelor de cercetare, a decidenţilor instituţionali din ţară cu care institutul are raporturi de coordonare şi finanţare, precum şi a noilor abordări ştiinţifice pe plan naţional şi internaţional, contribuind la rezolvarea unor probleme socio-economice în domeniul agriculturii din ţara noastră. S-a constatat că, în perioada 2011 – 2014, institutul a participat la competiţiile organizate pe plan naţional şi internaţional pentru proiectele/temele de cercetare scoase la concurs, obţinând rezultate notabile atât la nivel fundamental cât şi la nivel aplicativ. Proiectele de cercetare obţinute au fost:

– 3 proiecte în cadrul Programului naţional

– 1 proiect în cadrul Programului Capacităţi;

– 13 proiecte în cadrul Programului Nucleu;

– 3 proiecte în cadrul Programului Sectorial MADR;

– 1 proiect – Program MAKIS;

– 2 proiecte cu finanţare europeană.

Totodată, s-a mai reţinut faptul că pentru rezolvarea tematicii de cercetare abordate, INCDA Fundulea a dezvoltat parteneriate atât la nivel naţional cât şi internaţional, a participat în comisii de evaluare a unor proiecte. Cercetătorii au participat în calitate de membri în colectivele de redacţie ale revistelor recunoscute ISI, la târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale.

În perioada 2011-2014, în cadrul INCDA Fundulea, în totalul proiectelor de cercetare, ponderea mai mare a fost deţinută de dezvoltarea experimentală (59,35), urmată de cercetarea ştiinţifică aplicativă(32,4%) şi de cea din domeniul cercetării fundamentale (7,6%), iar proiectele derulate din domeniul inovării au avut o pondere mai redusă (0,7%).

În urma Raportului de evaluare şi acreditare a institutului întocmit în anul 2012 de către o comisie formată din 5 cercetători, au fost reţinute următoarele aspecte:

– institutul dispune de patrimoniu funciar şi de construcţii, inclusiv câmpuri experimentale precum şi o seră mare modernizată;

– institutul are o lungă tradiţie în domeniul ameliorării plantelor, posedă o colecţie notabilă de resurse genetice bine adaptate, de mare valoare naţională şi internaţională;

– laboratoarele de genetică moleculară, fiziologia plantelor, biotehnologie etc. sunt bine echipate;

– din cauza constrângerilor financiare, unele echipamente nu sunt utilizate la capacitate maximă.

Deşi au fost investite mai mult de 7 milioane euro pe perioada evaluată, membrii institutului cred că infrastructura nu este încă suficientă pentru a atinge un nivel de clasă mondială.

Evoluţia numărului de personal angrenat în activitatea de CDI a fost negativă în perioada 2011-2015, având impact asupra posibilităţii realizării de proiecte de CDI în domeniul său de activitate. Personalul implicat în activitatea ştiinţifică a publicat articole în reviste de specialitate sau de popularizare, s-au obţinut brevete înregistrate la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) şi s-au depus cereri de brevetare la OSIM.

INCDA Fundulea a avut atribuită conducerea unui program de cercetare din Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare, iar în cazul a două proiecte de CDI finanţate de la buget a avut calitatea de partener. INCDA Fundulea a participat în perioada supusă auditării, în programe internaţionale de CDI, concretizate în activităţi de colaborare bilaterală, pe bază de contracte, cu 9 institute de cercetări, 10 companii private şi cu Academia de Ştiinţe Agricole.

Rezultatele activităţii de cercetare dezvoltare şi inovare din perioada 2011-2014 au fost completate doar parţial în Registrul special de evidenţă în formă letrică, acesta fiind completat doar cu rezultatele activităţii de CDI din perioada 2009-20011, deşi la nivelul institutului există o persoană nominalizată cu atribuţii în domeniul evidenţei rezultatelor activităţii de cercetare –dezvoltare. În ceea ce priveşte înregistrarea contabilă a rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare, s-a constatat faptul că în perioada 2011-2015 rezultatele activităţii de cercetare-dezvoltare reprezentând documentaţii, studii, lucrări, planuri, scheme, brevete de invenţie, tehnologii, procedee, reţete, metode, obiecte fizice sau colecţii de baze de date, nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă ca active fixe (corporale/necorporale), conform prevederilor legale.

La niveul Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov a fost elaborată şi aprobată Strategia de dezvoltare conform cerinţelor prevederilor legale. La definirea direcţiilor strategice ale activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare, la nivelul INCDCSZ Braşov s-au avut în vedere rezultatele obţinute de institut, precum şi tendinţele interne şi internaţionale, strategia fiind ancorată în priorităţile şi obiectivele stabilite la nivel naţional şi european. Direcţiile strategice ale institutului au fost şi vor fi în continuare în conformitate cu prevederile legale de înfiinţare a institutului, cu solicitările forurilor tutelare şi cu solicitările pieţii (fermieri şi asociaţii).

În perioada 2011-2015, în conformitate cu obiectul de activitate al institutului, strategia de participare la competiţiile organizate pe plan naţional şi internaţional a fost definită de înscrierea la toate temele de cercetare scoase la concurs, prin care se dorea rezolvarea atât la nivel fundamental cât şi la nivel aplicativ a sarcinilor institutului. În acest sens în perioada menţionată au fost derulate proiecte câştigate prin participarea la competiţiile organizate, din care enumerăm:

– proiecte ADER derulate în cadrul Programului Sectorial al MADR, în calitate de unitate

contractantă titulară;

– proiecte ADER derulate în cadrul Programului Sectorial al MADR, în calitate de unitate contractantă parteneră;

– proiecte derulate în cadrul Programului Naţional NUCLEU al MECI;

– proiectul POS-CCE – Fonduri structurale europene: Proiectul POS –CE Studii de marketing şi de plan de promovare a produselor şi serviciilor INCDCSZ Braşov.

– proiecte în cadrul Planului Naţional II, în calitate de unitate parteneră;

– proiecte bilaterale internaţionale (Belgia şi Spania).

La nivelul INCDCSZ Braşov, în perioada auditată (2011-2015), în totalul proiectelor de cercetare abordate de colectivul de cercetători, ponderile deţinute pe domenii au fost :

– obiectivele din domeniul cercetării ştiinţifice fundamentale – 10%.

– obiectivele din domeniul cercetării ştiinţifice aplicative – 40%.

– obiectivele din domeniul dezvoltării experimentale – 30%.

– obiectivele din domeniul inovării – 20%.

INCDCSZ Braşov beneficiază de dotări moderne, performante, adecvate domeniului său de activitate, ca urmare a finanţărilor asigurate în programul MAKIS din perioada 2006-2011. Finanţările alocate efectiv în perioada 2011-2014 au fost sub nivelul aprobat, fapt ce are un impact asupra posibilităţii menţinerii dotărilor tehnice ale institutului, în pas cu cele apărute pe piaţa internaţională în domeniul specific al CDI. În acest sens este necesară susţinerea în mod constant de finanţări, pentru ca unitatea să fie competitivă pe piaţa de cercetare dezvoltare şi inovare.

Evoluţia numărului de personal angrenat în activitatea de CDI a fost negativă în perioada 2011-2015, având impact asupra posibilităţii realizării de proiecte de CDI în domeniul său de activitate. În perioada 2011-2014 personalul a publicat două articole în reviste cotate ISI şi 107 articole în reviste de specialitate fără cotaţie ISI. Au fost solicitate şi s-au obţinut un număr de 17 brevete de invenţie; În perioada 2011-2015 INCDCSZ Braşov a derulat un număr de 16 contracte de finanţare a proiectelor de CDI din fonduri publice. Institutul nu a avut în perioada auditată atribuită conducerea unor programe de cercetare dezvoltare sau inovare din PNCDI aprobat pentru aceeaşi perioadă, dar în cazul a 9 proiecte de CDI finanţate de la buget a avut calitatea de contractor titular şi în alte 7 proiecte de partener.

Rezultatele obţinute au fost raportate autorităţilor din domeniul cercetării, cu care institutul are relaţii de subordonare, colaborare şi cooperare în domeniul cercetării: Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gh. Siseşti”, MADR, MENCS. Prin rezultatele obţinute din cercetarea proprie efectuată de colectivul de cercetători de la INCDCSZ Braşov, a fost atins scopul pentru care s-au derulat proiectele de cercetare –dezvoltare şi inovare care, în principal, au constat în:

– utilizarea de noi metode de selecţie pentru obţinerea de soiuri cu rezistenţă sporită la boli criptogenice şi viroze, adaptate schimbărilor climatice din ţară;

– selecţia şi promovarea de soiuri de cartof cu conţinut sporit de antioxidanţi, solicitate de piaţă;

– producerea de sămânţă de bază pentru soiurile româneşti în cultură şi noi omologate;

– crearea bazelor pentru înfiinţarea de centre de excelenţă pentru cercetare pe specific de culturi din zona de influenţă;

– elaborarea de propuneri de proiecte pentru accesarea de fonduri structural şi UE;

– promovarea unor proiecte pe baza de parteneriate de tip public – privat;

– obţinerea de brevete pentru unele soiuri de cartofi, sfeclă de zahăr şi plante medicinale, cât şi pentru unele tehnologii specifice acestor culturi .

INCDCSZ Braşov a participat şi la programe de cercetare internaţionale, obţinând rezultate utile în domeniul său specific de cercetare, atât din ţară cât şi ţările din Europa cu care a avut aceste cooperări. INCDCSZ Braşov, deşi nu a întreprins demersuri în vederea înfiinţării de societăţi comerciale sau de dobândire de acţiuni ori părţi sociale în cadrul unor societăţi comerciale, managementul entităţii s-a îndreptat către beneficiarii interni şi externi cu care institutul are relaţii contractuale, de parteneriat, de colaborare. Prin valorificarea proiectelor de CDI, institutul a obţinut venituri în sumă totală de 6.937.179 lei, în perioada 2011- 2014.

INCDCSZ Braşov nu a efectuat evidenţierea în Registrul special al rezultatelor din CDI, nu a procedat la întocmirea Fişelor speciale de evidenţă a rezultatelor activităţii de CDI, pentru fiecare proiect derulat în perioada 2011-2015 şi nu a publicat pe pagina proprie de internet acest registru. În perioada 01.01.2011- 30.05. 2015, INCDCSZ Braşov nu a avut atribuită conducerea unor Programe de cercetare dezvoltare sau inovare din Planul Naţional. În cadrul proiectelor realizate de institut, acesta a avut în 9 cazuri calitatea de contractor titular, instituţie coordonatoare a consorţiului de parteneri, conform acordului de colaborare încheiat cu aceştia şi cu Autoritatea contractantă. In cazul a 7 proiecte derulate în aceiaşi perioadă INCDCSZ Braşov a avut calitatea de contractor partener.

Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare – INMA Bucureşti – Sucursala INMA Cluj Napoca îşi desfăşoară activitatea într-o clădire/hală aparţinând domeniului public, dar situată pe un teren proprietate privată. Proprietarul doreşte să valorifice terenul, acesta a prezentat o ofertă de a pune la 34 dispoziţia INMA o clădire şi terenul aferent cu titlu gratuit în schimbul clădirii care are durata de viaţă expirată. Este necesară iniţierea unui proiect de HG pentru schimbul de imobile

INCD Agricolă Fundulea – INCDA Fundulea Deşi INCDA Fundulea beneficiază de dotări moderne, performante, adecvate domeniului său de activitate, pentru menţinerea unui nivel ridicat de competitivitate sunt necesare în continuare eforturi susţinute de realizare a unor investiţii semnificative pentru creşterea performanţelor tehnice. Dificultăţi în aprobarea proiectului de HG de organizare şi funcţionare a INCDA. Nu este realizat cadastrul pentru suprafaţa de teren aparţinând domeniului public al statului, având cadastru doar pentru clădiri invocânduse lipsa de fonduri.

La INCD pentru Biologie şi Nutriţie Animală – IBNA Baloteşti este necesar efectuarea de investiţii pentru modernizarea Staţiei pilot de producere nutreţuri combinate.

I.N.C.D pentru Biotehnologii în Horticultură – INCDBH Ştefăneşti are mari datorii faţă de bugetul general consolidat, cu posibilitatea de a le achita doar prin vânzarea unor cantităţi de vin vechi şi coniac aflate în stocul institutului, dar pentru care nu are aprobarea Ministerului Finanţelor Publice

INCD pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti ICPA are sediul în clădirea ASAS. Între ICPA şi ASAS a fost încheiat în anul 2015 un contract de comodat pe 10 ani pentru suprafaţa de 5.200 mp. La aceeaşi adresă, ICPA deţine în administrare un teren din patrimoniul public al statului în suprafaţă de 5.974 mp, pe care se află o construcţie cu destinaţia laboratoare şi teste în casa de vegetaţie (Hala modele sol), care este de asemenea în administrare, fiind în patrimoniul public al statului. ASAS revendică acest teren şi clădirea aferentă. ICPA are pe rol două procese cu ASAS privind această speţă. La Rânca, în Jud. Gorj, ICPA are în administrare un teren de7,5 hadin patrimoniul public al statului, pe care se află Staţia de Cercetare a poluării de fond. Prin hotărâre judecătorească, terenul a fost atribuit către Obştea Banca Gilortului. ICPA are pe rol la Judecătoria Tg. Jiu un proces pe aceasta speţă cu Obştea Banca Gilortului.

Conform prevederilor Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cele 56 de unităţi agricole de cercetare mai administrau teren în suprafaţa totală de33.493 ha, aparţinând domeniului public al statului. Referitor la modalităţile de cedare/predare a terenurilor aparţinând domeniului public al statului aflate în administrarea unităţilor de cercetare agricolă, Curtea de Conturi prezintă următoarele aspecte:

1) în majoritatea cazurilor, în perioada 2000-2011, urmare neclarităţii cadrului legal referitor la trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, în baza hotărârilor comisiilor judeţene de fond funciar, adeseori modificate şi refăcute neclar, terenurile aparţinând domeniului public al statului erau trecute în domeniul privat al statului. Totuşi, începând cu anul 2011 prin Decizia nr. 23/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit că trecerea terenurilor din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia trebuie să se facă în conformitate cu prevederile Legii nr. 213/1998, cu modificările şi completările ulterioare, prin hotărâre a Guvernului. Chiar şi în această situaţie, riscul diminuării suprafeţelor de teren destinate cercetării agricole este în continuare prezent;

2) au fost emise acte normative ce diminuau terenurile aparţinând unităţilor de cercetare agricolă. Un exemplu îl constituie OUG nr. 81/2013 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” – Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Brăila în domeniul public al judeţului Brăila şi administrarea Consiliului Judeţean Brăila, conform căreia, Consiliul Judeţean Brăila urma să „administreze”, fără a deţine personal de cercetare şi nici dotările necesare cercetării în agricultură, terenuri în suprafaţa totală de2.815,52 ha, inclusiv sistemul de irigaţii-desecări aferent. Mult mai grav este faptul că în actul normativ mai sus menţionat nu se face nici o referire la viitorul activităţii de cercetare efectuată de specialiştii Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Brăila, în condiţiile în care staţiunea urma să rămână fără întreaga suprafaţă de teren strict necesară efectuării cercetărilor în domeniul agriculturii. Totuşi, OUG nr. 81/2013 a fost respinsă prin Legea nr. 116/2014;

3) 3)în unele cazuri, predarea terenurilor administrate/exploatate de unităţile de cercetare agricolă a fost făcută potrivit hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile, luate în baza unor acte normative care au permis retrocedarea suprafeţelor de teren strict necesare/indispensabile cercetării agricole; 4

4) unele terenuri au fost ocupate abuziv, iar unităţile de cercetare agricolă au intentat acţiuni în instanţă (SCDP Băneasa, ICDVV Valea Călugărească, etc.).

În plus faţă de cele menţionate, potrivit Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, sunt puse noi presiuni pe unităţile de cercetare agricolă, care, fără terenul necesar desfăşurării activităţii de cercetare îşi văd ameninţată existenţa. Lipsa unei hotărâri politice referitoare la reglementarea cadrului legal şi asigurarea resurselor financiare necesare efectuării la nivel naţional a lucrărilor cadastrale în vederea intabulării în cartea funciară a dreptului statului asupra terenurilor strict necesare/indispensabile cercetării agricole favorizează apariţia şi manifestarea unor interese private ce pot afecta domeniul public al statului deţinut de unităţile de cercetare.

Un exemplu edificator în sensul celor arătate este cazul INCDA Fundulea. Conform anexei 1 la HG nr. 517/1999 privind delimitarea suprafeţelor de teren strict necesare pentru cercetarea şi producerea de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi de animale de rasa şi trecerea terenurilor destinate producţiei, aflate în administrarea institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă, în domeniul privat al statului, INCDA Fundulea deţinea în total suprafaţa de teren de6.941 ha, din care5.677 haaflate în domeniul public al statului fiind în categoria strict necesară pentru cercetare şi suprafaţa de1.264 hapentru producţie. Dar, conform prevederilor Legii nr. 290/2002, INCDA Fundulea mai administra doar suprafaţa de teren de5.677 ha. Ulterior, potrivit HG nr. 1882/2005 privind înfiinţarea unor institute naţionale de cercetare-dezvoltare agricolă prin reorganizarea unor institute de cercetare din agricultură, INCDA Fundulea avea în administrare doar suprafaţa de4.914 haaparţinând domeniului public al statului. Potrivit Legii nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulteriore, INCDA Fundulea mai administra doar suprafaţa de1.844 haaparţinând domeniului public al statului, în condiţiile în care terenul era necesar multiplicării soiurilor din categorii biologice superioare destinate majorităţii producătorilor agricoli de cereale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.