Prezența în spațiul public a chestiunii dării în plată a imobilelor a zdruncinat credibiliatea sectorului bancar, susține Florin Dănescu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB).
„Cea mai importantă urmare a dezbaterii a fost punerea sub semnul întrebării a credibilităţii industriei. În ceea ce priveşte relaţia cu un membru al economiei, lucrurile stau puţin altfel. Am simţit la un moment dat un impact nefavorabil în relaţia cu clienţii noştri. Este lucrul pe care l-am promovat de fiecare dată: să avem grijă cum discutăm pentru a nu duce un efect nedorit în relaţia unei industrii cu clienţii săi”, spune Dănescu.
Oficialul ARB susține că este interesant de analizat care au fost resursele cheltuite la nivelul întregii societăţi pentru a dezbate legile dării în plată și conversia creditelor în franci elvețieni.
„Oarecum surprinzător, chiar pe vârful dezbaterii, când acuzele erau îndreptate către industria bancară, noi am avut rezultatele unui studiu repetitiv. Primul studiu Gfk despre încrederea românilor în bănci a fost făcut în 2011, când se promova o cifra de 33% că încredere ridicată în industria bancară. În vârful dezbaterilor despre darea în plată (în 2016), cifra a fost de 40%, ceea ce cumva poate fi explicat”, afirmă Dănescu. Însă, adaugă oficialul ARB, distanţa mare dintre cele două studii nu determină cu exactitate cât a câştigat sau cât a pierdut industria bancară în ceea ce priveşte cota de încredere după dezbaterile privind darea în plată.
Potrivit acestuia, dezbaterea legată de darea în plată a avut şi un rol pozitiv şi oamenii au înţeles mai bine care este rolul industriei bancare în economie, cum lucrează o bancă şi cu ce limite şi reglementări operează aceasta. „Asta a fost un câştig, pentru că arată că oamenii au înţeles mai bine rolul, dificultăţile şi destinaţia industriei bancare în economie”, este de părere Dănescu.
Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, a dezvăluit că numărul notificărilor pe legea privind darea în plată era de 7.000 la finalul lunii februarie, cu o valoare a creditelor notificate de 2 miliarde lei. “O statistică privind numărul la zi al notificărilor privind darea în plată arată că sunt 7.000 de notificări la sfârşitul lui februarie 2017, din care 99% vin de la persoane fizice.
Trendul a fost descrescător începând cu luna iulie. Sunt 6.000 de debitori. În practică 755 de persoane au notificat mai mult de un credit”, a afirmat Voinea. Acesta a spus că 67% din valoarea totală a creditelor notificate se găsește în bilanțul băncilor. “93% din ele sunt în valută, 40% fiind chiar în franci. Două treimi din aceste credite sunt neperformante şi pe deplin provizionate la momentul emiterii notificării. 76% dintre ele au fost acordate în perioada 2007-2008.
Mai mult de 90% dintre ele aveau o valoare a creditului care mai rămăsese de plătit mai mare decât valoarea la zi a garanţiei”, a declarat Voinea.
Legea dării în plată a intrat în vigoare în data de 13 mai 2016. Aceasta prevedea că orice consumator, persoană fizică, care are un credit garantat cu ipotecă cu o valoare mai mică de 250.000 echivalent euro la momentul contractării, pentru un imobil cu destinaţia de locuinţă, poate opta să predea casa băncii în schimbul ştergerii creditului rămas de plată, printr-o notificare transmisă instituţiei de credit în acest sens., imobilul care garanta creditul, dar a rămas cu datorii încă neachitate la bancă.
În 25 octombrie 2016, Curtea Constituţională a decis asupra mai multor excepţii de neconstituţionalitate ridicate de bănci pe marginea legii, pe unele admițându-le, iar pe altele nu.
CCR a hotărât că legea se aplică în cazul contractelor în curs, stabilind şi faptul că instanţele vor fi obligate să verifice condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii, în dosarele deschise în urmă notificărilor de dare în plata făcute de clienţi.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.