Dezvăluirea protocolului dintre Adriean Videanu şi sindicatele minerilor din Gorj ar putea să relanseze un subiect. Cum au fost câştigate alegerile prezidenţiale? Protocolul publicat în premieră de site-ul money.ro n-a provocat prea multe valuri. Am văzut câteva secvenţe de dialog pe cele două televiziuni de ştiri. Ziarele n-au publicat aproape nimic. Partidele de opoziţie s-au concentrat pe alte subiectre. Or, înţelegerea dintre Partidul Democrat Liberal şi mineri depăşeşte cu mult anecdoticul.
După părerea mea, este vorba de prima mare dezvăluire despre felul în care au fost câştigate alegerile prezidenţiale din decembrie 2009. S-a tot vorbit despre fraudare. Au fost prezentate tot felul de probe, mai mărunte sau mai importante. Dar unele care să ne arate că votul final pentru preşedintele României ascunde multe manevre electorale nedescifrate au tot întârziat să apară. Voturile la grămadă de la unele ambasade ale României n-au lăsat mai mult decât nişte secvenţe video. Or, înţelegerea cu minerii este primul document important care dă temei tuturor zvonurilor şi semnalelor disparate. E vorba de o operaţiune ilegală care ar trebui să ne pună în mişcare măcar o comisie parlamentară şi câteva instituţii ale statului.
În România, folosirea minerilor în momente politice de mare importanţă are o bogată tradiţie. Şmecheria a fost lansată de comunişti în 1946. Atunci au descins pentru prima oară în Bucureşti în sprijinul noii puteri. În 1990-1991, FSN-ul şi eşalonul doi al PCR şi-au consolidat puterea şi cu sprijinul minerilor aduşi în Bucureşti pentru “a face ordine” şi pentru a băga spaima în societatea civilă şi în partidele politice abia reînfiinţate. Eşecul unor reforme din mandatul lui Emil Constantinescu vine tot de la ameninţările minerilor.
Utilizarea acestor categorii socio-profesionale în obţinerea de voturi cu destinaţie a fost semnalată şi la alegerile euro-parlamentare din iunie 2009, şi la parlamentarele din toamna aceluiaşi an. Atunci au fost filmate microbuze cărând mineri la centrele de vot. Cu toate semnalele, cu toate plângerile înaintate poliţiei şi birourilor electorale, folosirea minerilor nu s-a încheiat decât cu câştigarea de experienţă organizatorică. Pentru folosirea lor, bineînţeles!
Adriean Videanu a semnat un protocol ce trebuie făcut public în integralitatea sa. El prevede sprijin electoral (care nu putea fi decât pentru Traian Băsescu) în schimbul unei politici de preluare a minelor de către sindicate. Adică mine contra voturi. De bună seamă că în naivitatea lor minerii nu s-au întrebat cum ar putea ca sindicatele să se transforme în antreprenori sau proprietari de mine. Bieţii oameni au votat şi s-au visat proprietari. Acum sunt în situaţia în care Adriean Videanu şi PLD să deconteze serviciul primit. Din păcate, socoteala dintre partid şi mineri rămâne de încheiat între cele două părţi.
Instituţiile statului şi Parlamentul României au însă obligaţia de a declanşa o investigaţie care să lămurească ponderea acestei manipulări în rezultatul votului din 6 decembrie 2009.
