Cazul Adriana Stoicescu în dosarul hăituitului Călin Georgescu

Există o disperare care se prelinge din toate acțiunile sistemului. Și pute a comandă, a supunere, a frică. Cu orice preț, mecanismele statului și acoperiții lui vor să scoată la iveală argumente, probe, martori, deducții și demonstrații că la alegerile prezidențiale din România a fost pusă la cale o lovitură de stat. Iar pentru a instrumenta un asemenea caz trebuia găsit un mediocru, ușor de ținut în hățuri, incompetent, nul în meserie, care să fi fost la un pas de a fi decăzut din Justiție și care, pentru re-eșaparea sa profesională, zisă reabilitare, să fie în stare să facă orice și, mai ales, tot ce i se cere.

După criteriile acestea l-or fi găsit pe Marius Iacob, cel care și-a pus un buchețel de neuroni la bătaie pentru a încropi „capodopera” eseistico-păreristică necesară incriminării lui Călin Georgescu.

Și ce zice el, sub semnătură, girat de „generalul” Alex Florența? Că „Începând cu luna martie a anului 2024, au fost înregistrate noi publicații proruse pe spațiul autohton (ex. ro.news-pravda.com, pravda-ro.com, nymagazin.ro) care au preluat conținut de pe canalele de comunicare ale ecosistemului de dezinformare rus. Ecosistemul Pravda face parte dintr-un grup coordonat, Portal Kombat, creat pentru a răspândi propaganda prorusă în Europa și alte regiuni, la nivelul anului 2023 fiind lansate 30 de site-uri similare în diferite state, iar în anul 2024, 19 astfel de site-uri la nivelul Uniunii Europene.”

Site-ul Pravda (Adevărul rușilor ) în limba română exista mai demult, avea și are audiență aproape zero și este de imaginat că nici Alex Florența, nici Marius Iacob și nici Nicușor Dan nu se așteptau ca pe acolo să aibă parte de niște giugiuleli jurnalistice. Cît privește nymagazin.ro, acesta nu-i decît site-ul din România al cunoscutei reviste de limba română din SUA, NewYork Magazine, editată de aproape trei decenii de jurnalistul și patriotul romîn Grigore Culianu, colaborator permanent la Cotidianul.

De curînd, revista condusă de Grigore Culianu este și sursă de informații în Biblioteca Congresului SUA. Ca să afle și Iacob unde o poate găsi și cît de periculoasă este!

Duma (gulgută) din Rechizitoriu spune totul despre superficialitatea și amatorismul bietului procuror. El a instrumentat dosarul în genul serialului „Elodia dă o lovitură de stat”- episodul 1.000.

Nu-i de rîs! Autorul rechizitorului este cunoscut ca un fantezist juridic la dispoziția șefilor, pe lîngă care s-au alăturat militantul șef și stil „Ștefan Gheorghiu”, renumitul și revopsitul Remus Pricopie, și cei de la direcția de Sinteze a SRI. Altfel, nu puteam avea parte de o așa „capodoperă” judiciară, împănată cu presupuneri, ipoteze, citate din presă, flecăreli de televiziune sau propoziții patriotice răstălmăcite prin deducții șchioape, care oscilează între Caragiale și Hasek. Eiffel-ul acesta de amatorism și prostie a fost construit la comandă, spre „lauda” judecătorilor aflați în campanie de apărare a profesiei și a demnității, dar și spre rușinea lor.

De ce Rechizitoriul și cazul îi privește în egală măsură? Pentru că enormitatea lui Marius Iacob s-a făcut și cu complicitatea celor de la ICCJ ( președinte Corina Corbu). Atunci, în ianuarie 2025, după anularea alegerilor, ICCJ a eliberat un mandat de supraveghere pentru judecătoarea Adriana Stoicescu de la Curtea de Apel Timișoara. Și, timp de șase luni, judecătoarea a fost urmărită și interceptată și în somn. Ca în anii ’50-’60. Culmea, nu pentru o faptă, ci pentru ticlui o argumentație necesară stabilirii unei competențe în cercetarea dosarului Călin Georgescu.

În 2019, pe vremea cînd Adriana Stoicescu era președinta Tribunalului Timiș, un judecător care nu s-a speriat de presiunile lui Coldea și Kovesi și le-a contrat fără să clipească, a primit o propunere din partea lui Călin Georgescu. Aceea de a fi ministrul justiției în situația în care el va deveni premier sau președinte al României. A fost refuzat și, din toate informațiile, inclusiv ale procurorilor, cei doi nu s-au mai văzut niciodată. A fost ceva în genul propunerii lui Marcel Ciolacu către Dana Gîrbovan de a deveni ministrul Justiției, propunere încheiată cu un refuz elegant (și inspirat!).

Ceva mă face să bănuiesc că atunci, în 2019, Adriana Stoicescu se afla în supraveghere (urmărire și înregistrare) pentru faptul că punea sistemului și binomului (încă activ) serioase și enervante probleme. După cum nu pot să exclud că inamicul public de acum (Călin Georgescu) se afla și el în aceeași situație pentru aspirațiile sale de conducător, după cum aș putea să bănui că, fără nici o legătură unul cu altul, erau înregistrați la greu pentru pericolul potențial reprezentat de fiecare în parte.

Tot în ianuarie, 2025, ICCJ (mîndria Justiției române) eliberează o autorizație de supraveghere totală a Adrianei Stoicescu pentru întîlnirea sa cu Călin Georgescu din 2019. Ei bine, în această variantă, dosarul lui Călin Georgescu includea și un magistrat și nu mai cădea în competența DIICOT, ci în cea a Parchetului General. Adică în mîinile celor care îl puteau repartiza prea plecatului pe urmele Elodiei. Așa a fost înscenat cazul Adriana Stoicescu, cercetată pentru favorizarea infractorului. Pentru aducerea cazului Georgescu la Parchetul General, dar și pentru un avertisment transmis celei mai incomode judecătoare pentru președinte, pentru premier, pentru CCR, pentru toți cei care își dau cu stîngul în dreptul prin tribunale.

Dar fapta nu exista pentru că în 2019 infracțiunea legată de „ordinea constituțională” (ordine, nu glumă!) nu a fost comisă. Și, chiar dacă ar fi fost, ar fi fost prescrisă. Drept pentru care au hotărît pentru Adriana Stoicescu o clasare pe bază de prescripție. „Prescripție” pe o faptă inexistentă!? Comedie juridică de mileniul III. Mai rău, tot în ianuarie 2025, ICCJ a înaintat un recurs excepțional, motivînd că Parchetele și judecătoriile nu pot da o soluție de clasare pe prescripție dacă nu se face dovada existenței faptei, a identificării autorului, iar fapta să fie încadrată ca infracțiune.

Marius Iacob și echipa binomului (uite că funcționează!) au dat drumul la Rechizitoriu cu o golănie juridică descalificantă, comisă numai pentru preluarea la Parchetul General a dosarului Călin Georgescu. Au implicat-o pe Adriana Stoicescu doar ca să-și atragă competența în dosarul deschis candidatului hăituit de sistem, dar și să transmită judecătoarei un avertisment. Apoi și-au clasat acuzația cu prescripție, încălcînd propriile hotărîri ale ICCJ.

Prin cîțiva mai slabi de înger și păpușați, Justiția română, cea care se dă de ceasul morții să-și apere independența, onoarea și drepturile, s-a umplut de sînge și de ridicol în cazul Adriana Stoicescu, încercînd să execute orbește ordinul de înfundare cu orice preț a lui Călin Georgescu.

Independență, nu glumă!