Cazul cărții atribuite epocii Ceaușescu, folosită în campania împotriva unui profesor german

Potrivit relatării publicate de The Guardian, disputa a pornit după moartea mamei medicului identificat în presă drept Otto Z. și s-a transformat într-o campanie menită să afecteze reputația profesorului Matthias Graw, director al Institutului de Medicină Legală din cadrul Universității Ludwig Maximilian din München. Elementul central al acuzației a fost un volum pretins apărut în 1982, despre un simpozion științific care ar fi avut loc la Târgu Neamț și ar fi fost organizat sub patronajul Elenei Ceaușescu.

Moartea mamei și suspiciunile fiului

Doria, mama lui Otto Z., a murit în iunie 2020, în locuința sa din München. Femeia suferise un accident vascular cerebral și locuia împreună cu fiul ei, care se ocupa de îngrijirea sa. După deces, trupul i-a fost examinat de specialiștii de la Institutul de Medicină Legală din München, condus de Matthias Graw.

Otto Z. nu a fost de acord cu concluziile legate de moartea mamei sale și a început să conteste modul în care fusese făcută examinarea. Nemulțumirea față de activitatea institutului s-a îndreptat în timp asupra lui Graw, deși profesorul nu efectuase personal autopsia. În relatarea The Guardian, această nemulțumire apare ca punctul de plecare al unei succesiuni de demersuri care au culminat cu acuzația de plagiat.

În următorii ani, Otto Z. a formulat acuzații și suspiciuni legate de activitatea institutului și de felul în care fusese tratat cazul mamei sale. Printre afirmațiile sale s-a numărat și aceea că personalul ar fi luat un dinte de aur al femeii. Aceste susțineri nu au constituit însă dovada unui act ilegal din partea institutului. Ancheta ulterioară a autorităților germane s-a concentrat asupra fabricării cărții și asupra modului în care aceasta a fost folosită pentru a-l acuza pe Graw.

Volumul despre colchicină

Cartea purta titlul Colchicine – 100 Years of Research și se prezenta ca o culegere de comunicări și materiale științifice despre colchicină, o substanță studiată în mai multe domenii ale biologiei și medicinei. Volumul pretindea că reunește lucrările unui simpozion desfășurat în 1981 la Târgu Neamț, iar data publicării era indicată ca fiind 1982.

Potrivit relatării, cartea includea articole atribuite unor specialiști și un text introductiv pus pe seama Elenei Ceaușescu. Acest detaliu era important pentru felul în care fusese construită aparența de autenticitate: asocierea cu o manifestare științifică din România comunistă și cu numele soției lui Nicolae Ceaușescu sugera o legătură cu instituțiile și practicile editoriale ale perioadei.

Volumul conținea pasaje și imagini care apăreau și în teza de doctorat susținută de Matthias Graw la Universitatea din Hamburg în 1987. În versiunea construită de autorul acuzației, cartea ar fi fost publicată cu cinci ani înaintea tezei, ceea ce putea crea impresia că Graw preluase material dintr-o lucrare anterioară. Așadar, ordinea cronologică aparentă a publicațiilor devenea esențială: dacă volumul ar fi fost real și ar fi apărut în 1982, asemănările puteau fi prezentate drept indicii de plagiat.

Acuzația de plagiat

În 2022, cartea a fost prezentată unor persoane care verifică suspiciuni de plagiat academic. Pe baza similitudinilor dintre volum și teza lui Graw, au fost formulate acuzații potrivit cărora profesorul ar fi preluat o parte substanțială dintr-o lucrare publicată anterior. În unele relatări, acuzația susținea că aproximativ 80% din teză ar fi fost copiată din carte.

Matthias Graw a respins acuzațiile. Universitatea din Hamburg, instituția la care își susținuse doctoratul, a analizat sesizarea și autenticitatea volumului invocat. Verificările au ridicat semne de întrebare asupra cărții, care nu a putut fi identificată în cataloagele bibliotecilor. Au apărut și neconcordanțe legate de elemente grafice și de materialele incluse, incompatibile cu datarea declarată.

În octombrie 2022, evaluarea universității a concluzionat că acuzația împotriva lui Graw nu era susținută, iar volumul folosit drept presupusă sursă era fals. Acest rezultat a schimbat direcția investigației: nu teza lui Graw a fost stabilită ca fiind copiată din carte, ci cartea a fost examinată ca posibilă construcție realizată pentru a reproduce pasaje din teză și a crea impresia unei surse mai vechi.

Cum a fost construită falsificarea

Investigația a conturat un plan în care Otto Z. ar fi apelat la persoane plătite pentru a redacta și pregăti volumul. Cartea a fost concepută astfel încât să pară o publicație științifică din perioada comunistă: avea titlu, articole, structură editorială și referiri la un simpozion românesc care ar fi avut loc cu decenii înainte.

În interior au fost introduse fragmente și imagini din teza lui Graw. Prin datarea fictivă a volumului în 1982, aceste materiale păreau să preceadă lucrarea academică din 1987. În acest fel, asemănările dintre texte puteau fi prezentate ca probă că profesorul ar fi copiat din carte, deși volumul fusese fabricat ulterior și includea elemente provenite chiar din teza sa.

Cartea nu a fost doar un obiect falsificat, ci piesa principală a unei acuzații construite în jurul ei. Pentru ca scenariul să pară credibil, era necesară existența unei publicații care să aibă o origine plauzibilă, o dată de apariție anterioară tezei și conținut suficient de asemănător cu lucrarea lui Graw. Referirea la un simpozion de la Târgu Neamț și la perioada Elenei Ceaușescu oferea cadrul istoric aparent necesar.

Investigația și procesul

După ce autenticitatea volumului a fost pusă sub semnul întrebării, autoritățile germane au investigat originea acestuia și rolul lui Otto Z. în răspândirea acuzației. Ancheta a inclus analiza materialelor din carte, a modului în care fusese produsă și a legăturilor dintre persoanele implicate în realizarea ei.

Relatările despre caz indică faptul că acuzația de plagiat a fost contestată prin examinarea volumului și compararea lui cu sursele datate. Problemele de catalogare bibliografică și elementele tehnice neconcordante au contribuit la concluzia că publicația nu putea fi considerată un volum autentic din 1982. În paralel, anchetatorii au urmărit modul în care Otto Z. a pus cartea în circulație și a direcționat atenția spre similitudinile cu teza profesorului.

În 2025, medicul a primit o condamnare inițială de doi ani și jumătate de închisoare. În apel, în iulie 2026, instanța din München l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fapte care au inclus înșelăciune, defăimare și falsificarea de documente. Instanța a stabilit și plata unor despăgubiri de 210.000 de euro către Graw, precum și a unei sume de 15.000 de euro către statul german. Potrivit relatărilor despre hotărâre, decizia din apel nu era definitivă la momentul publicării.

Consecințele pentru Matthias Graw

Acuzația a vizat un profesor cu o poziție de conducere într-un institut universitar și cu o activitate profesională publică. O acuzație de plagiat poate afecta reputația unui cercetător, credibilitatea lucrărilor sale și relațiile profesionale, chiar dacă suspiciunile sunt ulterior infirmate.

În cazul lui Graw, cartea falsă a fost folosită pentru a crea o sursă aparentă care să susțină acuzația. Din acest motiv, verificarea provenienței volumului a devenit la fel de importantă ca analiza similitudinilor textuale. Compararea unor fragmente nu era suficientă pentru a stabili cine copiaseră pe cine fără a verifica mai întâi dacă presupusa sursă exista la data indicată.

Verdictul din apel a stabilit răspunderea lui Otto Z. pentru faptele judecate, potrivit informațiilor publicate despre proces. Cazul arată, în acest sens, cum un document falsificat poate fi introdus într-o dispută academică și folosit pentru a formula o acuzație cu aparență de fundamentare. În loc să pornească de la o sursă verificabilă, argumentul împotriva profesorului s-a sprijinit pe un volum a cărui autenticitate nu a rezistat examinării.

Legătura cu Elena Ceaușescu și România

Numele Elenei Ceaușescu apărea în prezentarea cărții prin referirea la un simpozion pretins organizat sub patronajul său. Elementul nu transforma volumul într-o publicație autentică și nu demonstra că evenimentul avusese loc în forma descrisă. În scenariul falsificării, asocierea cu o perioadă istorică și cu o figură publică românească contribuia la construirea unei aparențe de proveniență.

În alte cazuri documentate, numele Elenei Ceaușescu a fost legat de o carieră științifică susținută de lucrări și titluri contestate după căderea regimului comunist. Această biografie publică a oferit un context recognoscibil pentru povestea unui simpozion românesc și a unui volum științific din anii 1980. Totuși, cazul de față trebuie delimitat de dezbaterile privind propriile lucrări ale Elenei Ceaușescu: subiectul central a fost falsificarea unei cărți pentru a-l compromite pe Matthias Graw.

Verificarea provenienței documentelor

Cazul evidențiază importanța verificării provenienței unei publicații înainte ca aceasta să fie folosită drept probă într-o acuzație de plagiat. Data tipăririi, existența în cataloage, traseul editorial și concordanța dintre conținut și tehnologiile disponibile la momentul pretins al apariției pot influența evaluarea autenticității.

O similitudine între două texte nu stabilește automat direcția copierii. Pentru o concluzie solidă este necesar să fie verificate atât textele comparate, cât și cronologia și autenticitatea fiecărei surse. În acest caz, cartea prezentată ca antecedent al tezei lui Graw a fost considerată falsă, iar acuzația de plagiat s-a dovedit parte a unei acțiuni de compromitere.