CCR a trântit legea pensiilor private. Excepția pentru bolnavii de cancer, problema

UPDATE, 17.30: AUR se laudă că CCR a admis sesizarea pe care a partidul a depus-o. Mai mult, partidul condus de George Simion susține că demersul său le permite românilor „în continuare să dispună de banii lor”.

Este, însă, o exagerare, în contextul în care CCR a declarat neconstituțional doar articolul care făcea referire la excepția bolnavilor oncologici. Astfel, celelalte prevederi din proiect rămân valide. Parlamentul va trebui să modifice, la reexaminare, doar articolul declarat neconstituțional de CCR, nu și celelalte prevederi.

„Contestația AUR privind pensiile private a fost admisă de CCR. Curtea a decis că prevederile care limitau accesul românilor la pensiile private sunt neconstituționale. Contribuabilii vor putea în continuare să dispună de banii lor, fără intervenții arbitrare ale statului asupra economiilor acumulate în ani de muncă.

Este o confirmare a faptului că legea votată de majoritatea PSD, PNL, USR și UDMR a fost construită defectuos și cu riscuri majore pentru drepturile financiare ale cetățenilor. AUR a fost singura formațiune care a acționat instituțional pentru oprirea unei noi ingerințe în banii românilor”, transmit reprezentanții AUR.

UPDATE, 17.25: Guvernul a reacționat la decizia CCR și a transmis că forma propusă de Guvern a fost validată. Ceea ce a declarat neconstituțional CCR este un amendament introdus în Senat.

„O precizare: CCR a validat astazi forma propusa de guvern a Legii privind pensiile din pilonul II. Sigura prevedere neconstitutionala, potrivit comunicatului CCR, a fost introdusa printr-un amendament in Comisia de buget finante a Senatului”, a transmis Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului.

Amendamentul a fost depus de patru senatori: doi de la PNL (Gabriela Horga și Nicoleta Pauliuc) și doi de la PSD (Marius Humelnicu și Adrian Streinu Cercel).

UPDATE, 15.15: CCR confirmă sursele Cotidianul și transmite că motivul declarării legii ca neconstituțională este articolul 55, alineatul 2 din lege. Este vorba despre articolul care exceptează persoanele care suferă de afecțiuni oncologice, care pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică.

Judecătorii CCR transmit că acest articol „încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii”.

CCR mai precizează că o plată efectuată integral într-o singură tranșă ar contrazice însăși ideea de pensie, „care este menită a reprezenta o sursă constantă de venit, de care titularul să beneficieze periodic, un timp cât mai îndelungat, ca o fructificare a efortului pe care, în timpul vieții active, l-a depus prin muncă remunerată, și care să îi asigure, și după acest moment, veniturile necesare traiului zilnic”.

„Nu este nesocotit nici principiul neretroactivității legilor, Curtea constatând că legea criticată nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei.

În ceea ce privește criticile referitoare la pretinsa lipsă de precizie, claritate și previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat că nu poate fi reținută, dispozițiile criticate întrunind exigențele de calitate rezultate prin principiul legalității consacrat de art.1 alin.(5) din Constituție”, mai transmite CCR.

Știrea inițială

Sursele Cotidianul au declarat că motivul pentru care judecătorii au declarat legea ca neconstituțională este reprezentat de articolul care le oferea bolnavilor oncologici posibilitatea de a retrage 100% din sumă. Mai exact, judecătorii ar fi precizat că boala nu poate fi un criteriu obiectiv în ceea ce privește stabilirea și plata drepturilor din pensie, ci vârsta legală de pensionare și contribuția, au explicat surse pentru Cotidianul.

Legea a fost contestată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și AUR. Sesizărie au ajuns pe masa CCR pentru prima dată pe 5 noiembrie, însă judecătorii au amânat pronunțarea până pe 12 noiembrie. Atunci, CCR a amânat pentru a doua oară o decizie, noul termen fiind stabilit pe 25 noiembrie.

Ce au contestat ÎCCJ și AUR

Pe de o parte, ÎCCJ susține în contestația sa că participanții și-au planificat viitorul financiar pe baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea privată. Magistrații mai transmit că modificarea bruscă a regulilor, fără consultare publică și perioadă de tranziție, afectează încrederea cetățenilor și contravine principiului securității juridice.

ÎCCJ a mai notat în sesizate că orice ingerință în proprietate trebuie să fie justificată, proporțională și să urmărească un scop legitim de interes public, mai transmis magistrații.

De cealaltă parte, AUR acuză guvernul de „furtul pensiilor”.

„Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât şi o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani şi o pedepsire a celor care au muncit cinstit şi au pus bani deoparte.

În loc să ofere siguranţă, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani şi generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ţi primi drepturile pentru care ai contribuit o viaţă. Practic, Guvernul îţi transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi”, au transmis reprezentanții AUR.

CCR îi dă planurile peste cap premierului Bolojan

Nu este pentru prima dată când CCR întoarce o lege a Guvernului Bolojan. Legea referitoare la măsurile fiscale a fost și ea contestată din nou la CCR, iar judecătorii au setat inițial termenul de judecată pe data de 4 februarie. Mai apoi au revenit și anunțat data de 21 ianuarie.

A fost momentul în care, în Guvern, apele au început să se agite, asta pentru că legea prevede măriri de taxe pe proprietate care trebuie să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2026.

Guvernul a făcut rapid o cerere către CCR să schimbe termenul pentru dezbaterea sesizării. La scurtă vreme, Curtea Constituțională a anunțat că va discuta plângerea AUR pe 10 decembrie.

„Pe 10 decembrie clar că este bine. Este suficient timp astfel încât acest pachet legislativ să fie promulgat în interiorul anului 2025, ca să fie valabil pentru 2026. Să poată fi aplicat începând cu 1 ianuarie. Problema era că nu mai putea fi aplicat cu 1 ianuarie, dacă discuția avea loc în februarie sau în ianuarie anul viitor”, a mai afirmat Alexandru Nazare, la Digi24.

CCR i-a întors premierului și legea pensiilor magistraților

Pe 1 septembrie, Guvernul își angaja răspunderea pe legea pensiilor speciale ale magistraților. ÎCCJ contesta la CCR, iar judecătorii constituționali admiteau sesizarea pe 20 octombrie. Proiectul a fost respins atunci pe formă, nu pe fond, din cauza unui aviz lipsă de la CSM.

Proiectul de lege privind pensiile magistraților prevedea limitarea cuantumului pensiei la 70% din ultimul salariu net încasat. Acum se poate ajunge și la peste 100%, dat fiind că limitarea e la 80% din ultimul salariu brut încasat.

De asemenea, vârsta de pensionare crește treptat, în decurs de 10 ani, la 65 de ani, iar stagiul de cotizare ajunge la 35 de ani, față de 25 de ani acum.

Guvernul a făcut un alt proiect pentru care urmează să își angajeze răspunderea în Parlament săptămâna aceasta. Noua formă a proiectului a creat dispute între politicieni și magistrați, după ce aceștia din urmă au încercat să obțină un cuantum al pensiei cât mai mare.