Ce ascund noile cifre de la INS?

România continuă să înregistreze un dezechilibru semnificativ în comerțul exterior, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2025, deficitul balanței comerciale a urcat la 11,606 miliarde euro, în creștere cu 2,284 miliarde euro (+24,5%) față de aceeași perioadă a anului trecut.

Scădere a exporturilor în aprilie, creștere ușoară pe ansamblul perioadei

În luna aprilie 2025, exporturile FOB au însumat 7,867 miliarde euro, în scădere cu 5,2% față de aprilie 2024. În schimb, importurile CIF au crescut ușor cu 0,4%, ajungând la 11,008 miliarde euro, ceea ce a generat un deficit lunar de 3,141 miliarde euro.

Pentru perioada cumulată ianuarie-aprilie 2025, exporturile au totalizat 31,457 miliarde euro, cu un avans modest de 0,5% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, în timp ce importurile au crescut mai alert, cu 6%, până la 43,063 miliarde euro.

Principalele grupe de produse și partenerii comerciali

Structura comerțului exterior arată o concentrare importantă pe segmentele tradiționale:

Mașini și echipamente de transport: 46,5% din exporturi și 35,2% din importuri;

Alte produse manufacturate: 27,7% din exporturi și 27,9% din importuri;

Produse chimice: importuri în creștere (+8,5%);

Combustibili minerali: creștere spectaculoasă la export (+47,8%) și la import (+22,5%).

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al României, cu o pondere de 71% din exporturi și 71,8% din importuri.

Totuși, în relația cu UE, exporturile au scăzut cu 1,7%, în timp ce importurile au crescut cu 3,4%, contribuind astfel la agravarea deficitului.

Analiză: ce înseamnă aceste date pentru economia românească

Deficitul comercial în creștere semnalează mai multe vulnerabilități pentru economia României:

Presiuni asupra balanței de plăți externe

Un deficit comercial de peste 11,6 miliarde euro în doar patru luni poate pune presiune pe contul curent și pe cursul de schimb, mai ales în contextul în care exporturile nu reușesc să țină pasul cu cererea de importuri.

Structură dezechilibrată a comerțului

România continuă să importe masiv produse cu valoare adăugată mare (chimicale, mașini, echipamente), în timp ce exporturile rămân concentrate pe componente auto și alte produse manufacturate cu competitivitate limitată. Această structură reduce potențialul de creștere sustenabilă a exporturilor.

Scăderea exporturilor către UE

Declinul exporturilor către UE (-1,7%) este îngrijorător, având în vedere că această piață este esențială pentru economia românească. Cauzele pot fi legate de încetinirea economiilor europene și de competitivitatea redusă a unor sectoare românești.

Creșterea importurilor de combustibili și produse chimice
Importurile mai mari de energie și produse chimice reflectă atât nevoile industriei, cât și dependența persistentă de materii prime și produse intermediare externe.

Efecte posibile asupra cursului valutar și inflației

Un deficit comercial ridicat, combinat cu incertitudini externe, ar putea exercita presiuni suplimentare asupra leului și ar putea alimenta inflația, prin scumpirea produselor importate.

Datele INS confirmă o tendință deja vizibilă în ultimii ani: România continuă să se confrunte cu un deficit comercial cronic, agravat în 2025 de creșterea mai rapidă a importurilor față de exporturi. Pentru a corecta acest dezechilibru, este necesară o politică industrială mai eficientă, orientată spre creșterea competitivității exportatorilor și diversificarea structurii exporturilor. În lipsa unor astfel de măsuri, deficitul comercial ar putea deveni un risc major pentru stabilitatea macroeconomică.