Ce înseamnă 2024 pentru Patriarhia Română

Anul 2024 este declarat în Patriarhia Română ca „An omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor” şi „An comemorativ al tuturor sfinţilor tămăduitori fără de arginţi”.

„Avem astfel în vedere intensificarea îngrijirii celor aflaţi în suferinţă sufletească şi trupească. În fiecare an adâncim duhovniceşte, teologic şi faptic, una dintre temele pe care Biserica le consideră prioritare în pastoraţie. Dacă anul trecut, 2023, în centrul preocupărilor noastre misionare şi cultural-sociale a fost pastoraţia persoanelor vârstnice, este firesc ca anul acesta se extindem lucrarea noastră pastorală intensificând, prin cuvânt şi faptă, pastoraţia şi îngrijirea bolnavilor”, a explicat Patriarhul Daniel la slujba Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, de binecuvântare a Noului An 2024, de la Catedrala Patriarhală.

Patriarhul a îndemnat la rugăciune pentru pacea între popoare.

„De asemenea, să cultivăm pacea inimii noastre, primită de la Hristos, prin rugăciune şi fapte bune şi să ne rugăm pentru pacea între popoare în aceste vremuri tulburate de conflicte armate. Să preţuim darul sănătăţii şi să arătăm multă responsabilitate pentru sănătatea proprie şi a semenilor noştri. Să ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze cununa anului în care am intrat, să dăruiască poporului român din ţară, din vecinătatea graniţelor şi din diaspora română credinţă puternică, pace şi bucurie, sănătate şi mult ajutor în toată fapta bună, spre slava Preasfintei Treimi şi a noastră mântuire. La mulţi şi binecuvântaţi ani!”, a mai transmis Patriarhul Daniel.

Potrivit înaltului ierarh, „Creştinul este chemat să trăiască timpul vieţii sale ca pe un dar primit de la Dumnezeu, care însă trebuie cultivat prin iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni, pentru a participa la viaţa veşnică din împărăţia iubirii Preasfintei Treimi”. „De aceea, toată lucrarea socială filantropică a Bisericii nu are numai o dimensiune morală sau etică, ci una mistagogică, spirituală, de întâlnirea omului cu Hristos, care iubeşte pe săraci şi doreşte să ajute prin oamenii milostivi, după cum ne spune Evanghelia Judecăţii de Apoi (Matei capitolul 25 versetele 31 până la 45)”, a mai arătat Patriarhul.

În noaptea dintre ani, în toate lăcaşurile de rugăciune ale Bisericii Ortodoxe Române s-a săvârşit o slujbă de mulţumire şi de binecuvântare a începutului noului an calendaristic.

Potrivit Patriarhiei Române, rânduiala stabilită de Sfântul Sinod în anul 2011 prevede citirea Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, întrucât în ziua de 1 ianuarie ne amintim de momentul când Fiul lui Dumnezeu, întrupat, a primit numele de Iisus. Iisus înseamnă în limba ebraică „Dumnezeu mântuieşte” şi în acatist este pronunţat de aproximativ 200 de ori.

Slujba care se săvârşeşte în noaptea trecerii dintre ani mai cuprinde rugăciunea Sfântului Efrem Sirul către Mântuitor, o rugăciune de mulţumire şi două rugăciuni de intrare în noul an – una din tradiţia liturgică română şi slavă (cea care va fi citită şi la slujba de Te Deum oficiată după Sf. Liturghie în prima zi din an) şi alta din tradiţia greacă.

La 1 ianuarie se sărbătoreşte Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului şi Sfântul Vasile cel Mare. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârşeşte de 10 ori pe an: 1 şi 5 ianuarie, 20 şi 27 martie, 3, 10, 17, 28 şi 30 aprilie, 25 decembrie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.