Ce rost au mai avut negocierile de la Berlin?

Negocierile de pace de la Berlin s-au încheiat, pe 15 decembrie, cu o declarație care are șanse minime să fie luată în considerare de Rusia, partea care nu a fost de față și fără de care nu poate fi restabilita pacea.

Rusia, după negocierile de la Berlin: Nu, nu și din nou nu

Declarația de la Berlin vorbește despre o forță multinațională sub comandă europeană, dar „susținută de SUA”, care va avea misiunea de a sprijini „regenerarea” armatei Ucrainei după război. Această forță ar trebui să apere spațiul aerian ucrainean și să asigure securitatea pe mare. Forța multinațională va fi condusă „din interiorul Ucrainei”, arată declarația. Acest plan a fost adoptat la Berlin, însă Germania nu vrea să aibă de-a face cu el, cancelarul Friedrich Merz nefiind de acord până acum sa aloce un contingent din Bundeswehr în acest scop. Este o inițiativă franco-britanică. Cat despre Statele Unite, partea americană a exclus participarea.

Poziția Rusiei este bine cunoscută și a fost reiterată cu acest prilej. Într-un interviu pentru ABC News de pe 15 decembrie, Serghei Ryabkov, unul dintre viceminiștrii ruși de Externe, a declarat că Rusia nu poate accepta o asemenea forță multinațională în Ucraina în nicio circumstanță. Rusia nu va accepta militari din țările NATO, nici sub mandat național, nici sub mandatul Alianței. Ryabkov a susținut că este mai periculos pentru Rusia ca aceste trupe să nu fie sub comanda NATO. ”Nu, nu și din nou nu”, a spus oficialul rus. El a mai spus că în conducerea Rusiei ”este o neîncredere totală și dominantă” față de NATO și de marile capitale europene, în special guvernele de la Berlin, Paris și Londra.

Negocierile pe garanțiile se securitate nu aduc nimic în plus

Al doilea element major al declarației de la Berlin ține de garanțiile de securitate pe care aliații le oferă Ucrainei. Ele sunt prezentate de presa europeană ca fiind formulate precum clauza apărării colective din Articolul 5 al Tratatului NATO. Declarația de la Berlin arată că aceste garanții trebuie să fie „obligatorii din punct de vedere juridic”, în cazul unui atac asupra Ucrainei. Doar că formularea ulterioară lasă deschisă portița va puterile garante (nespecificate) să nu sprijine Ucraina militar. Masurile ”pot” include intervenție militară, dar și susținere informativă, logistică, economică și diplomatică. Adică nimic mai mult decât ceea ce aliații fac deja pentru Ucraina.

În plus, acest sprijin va fi oferit conform procedurilor naționale. Asta înseamnă aprobarea parlamentului. Iar asta înseamnă timp. În cazul SUA, poate fi nevoie de aprobarea Senatului. Dacă Ucraina președintelui Zelenski speră la mai mult, veștile nu sunt bune. Asta pentru că, potrivit Politico, oficialii americani au transmis că această ofertă de garanții de securitate este valabilă o perioadă limitată. Dacă Kievul o respinge, ea poate să nu se mai afle pe masă a doua oară.

Lavrov avertizează că Europa fura banii Rusiei

Declarația de la Berlin vorbește și despre un sprijin pentru reconstrucție ”cu resurse semnificative” din partea Europei. Este menționată ”necesitatea ca Rusia să ofere reparații Ucrainei”. Este o referire la activele ruse înghețate acum pe termen nelimitat în Belgia și pe care se bazează ajutorul european. Întrebat de Financial Times ce s-ar întâmpla dacă summitul UE de pe 18-19 se va încheia fără sprijin financiar pentru Ucraina pe baza banilor Rusiei, premierul Finlandei a răspuns: „Nu vreau să mă gândesc la asta. Pentru că nu avem alte opțiuni”.

Care este însă poziția Rusiei față de acest ajutor european, care ar trebui să fie integrat într-un potențial tratat de pace? ”Manipularea fondurilor arată că „hoția este în sângele europenilor”, a spus ministrul de Externe Serghei Lavrov. „Politicienii din Germania și din alte țări europene încep să-și amintească de strămoșii lor. Ideile și practicile național-socialismului sunt reînviate în Europa”, continuă Lavrov. Se fac eforturi pentru a uni Europa și a o trimite să lupte împotriva Rusiei, așa cum au făcut Hitler și Napoleon în trecut. „Europa, unită „sub steagul nazist”, poartă din nou război împotriva Rusiei, dar Ucraina este folosită ca mandatar“, a spus Lavrov, la televiziunea națională iraniană, pe 15 decembrie.

Negocierile nu aduc progrese în privința concesiilor teritoriale

Elementul lipsă al declarației de la Berlin ține de concesiile teritoriale solicitate de Moscova și susținute tot mai mult de SUA. Pe acest palier, dezacordul a fost evident. Respingerea concesiilor teritoriale înseamnă respingerea unui tratat de pace în actualele condiții ale frontului. Viceministrul rus Ryabkov a declarat că patru provincii ucrainene, plus Crimeea, sunt parte din Federația Rusă, prin Constituție. Dacă aceste teritorii nu vor fi obținute pe cale diplomatică, războiul va continua până la obținerea lor prin capitularea Ucrainei.

Scopul negocierilor de la Berlin nu a fost pacea

Mai toate elementele declarației de la Berlin, care ar trebui să se regăsească într-un acord de pace între Rusia și Ucraina, sunt inacceptabile pentru Moscova. Ce rost au avut negocierile?

Președinta Comisiei Europene declara pentru Financial Times că, în timpul negocierilor pentru acordul comercial UE-SUA, în această vară, europenii ”s-au amăgit” crezând că discută cu președintele Trump despre trei acorduri importante. ”De fapt, era unul singur – să ținem America în Europa”.

La fel stau lucrurile și cu negocierile de le Berlin pentru pace in Ucraina, de pe 14-15 decembrie. Negocierile par să nu aducă nici măcar la o încetare a focului Ucraina de Crăciun, o solicitare a gazdelor germane. Președintele Vladimir Putin și-a menținut poziția: niciun armistițiu fără tratat de pace semnat. Este poziția de lungă durată și bine cunoscută a Rusiei.

Tot ceea ce ucrainenii, americanii și europenii au discutat la Berlin nu se va putea aplica pe teren. Este puțin probabil ca gazdele germane și restul liderilor europeni să-și fi făcut vreo iluzie în acest sens. Pentru ei, rolul negocierilor de la Berlin nu a fost de a propune un tratat de pace acceptabil pentru Rusia, ci de a ține America cât mai aproape de Ucraina și de aliații europeni.

O chestiune de imagine

Pentru moment, acest obiectiv pare să fi fost atins. Începând cu luna noiembrie, am asistat la prezentarea a multor ”planuri în x puncte” negociate de mogulul imobiliar Steven Witkoff și ginerele prezidențial Jared Kushner, la negocieri între cei doi și oficiali ruși, inclusiv președintele Putin. Pentru cancelariile europene au fost îngrijorătoare comunicarea ruso-americană și semnalele că președintele Trump este dispus să satisfacă revendicările ruse până la punctul în care părea că trece în tabăra Moscovei. Negocierile de la Berlin au avut rolul de a crea imaginea revenirii Americii în tabăra europeană.

Din acest punct de vedere, discuțiile de la Berlin au avut un oarecare succes la nivelul ”narațiunii”: au arătat că Europa și America discuta despre pace și compromis, în vreme ce Rusia nu schimbă linia pretențiilor maximale.

Relația Rusia-Europa, otrăvită pentru mult timp

Ziarele de stânga din Germania sunt însă revoltate de situația în care se află Europa. „Negocierile ucraineano-americane au loc la Berlin, la Cancelarie. Dar gazda Friedrich Merz nici măcar nu joacă un rol central în propria sa casă. În timp ce germanii fac cafea, americanii au grijă de Ucraina. UE este eliminată. Tăcere din partea președintei Comisiei UE, Ursula von der Leyen. Șefa UE pentru politică externă, Kaja Kallas, rămâne la Bruxelles și repetă placa: „Donbas nu este destinația finală a lui Putin. Dacă îl primește, va cere mai mult“, scrie ea pe X. Trump vrea să descurajeze UE de la adoptarea acestei linii”, scrie Berliner Zeitung.

Însă Europa nu acceptă încă viziunea administrației Trump – un tratat de pace cât mai rapid care să satisfacă criteriile Rusiei și să repare cât mai mult din relația Rusia-UE, pentru ca apoi aliații transatlantici să se poată axa pe amenințarea chineză. „Europa va continua politica de antagonizare a Rusiei, iar Rusia ca face același lucru în Europa. Va încerca să scindeze Europa creând diviziuni în anumite țări din Eurpa. Rusia va face tot ce poate pentru a submina relația transatlantică. Firește, europenii vor riposta. Iar totul se va întâmpla pe fundalul unui conflict între Rusia și Ucraina care va dura și după încetarea războiului. Relațiile dintre Rusia și Europa vor fi otrăvite pentru mult timp”, spune profesorul John J. Mearsheimer.