Cea mai mare pânză de păianjen, descoperită de un român

Echipa de cercetători condusă de biologul român István Urák a descoperit cea mai mare pânză de păianjen din lume.

Cea mai mare pânză de păianjen, descoperită de un român

Sursa FOTO: Subterranean Biology

Echipa de cercetători condusă de biologul român István Urák a descoperit cea mai mare pânză de păianjen din lume.

O echipă internațională de cercetători, condusă de biologul român István Urák, conferențiar la Universitatea Sapientia din Transilvania, a descoperit cea mai mare pânză de păianjen cunoscută până acum. Structura impresionantă, care acoperă 106 metri pătrați și adăpostește peste 110.000 mii de păianjeni, a fost găsită în „Peștera de Sulf”, situată la granița dintre Grecia și Albania.

Descoperirea a fost publicată pe 17 octombrie 2025, în revista Subterranean Biology.

Pânza uriașă din „Peștera de Sulf”

Pânza, întinsă pe pereții unei galerii joase, este formată din mii de pâlnii interconectate. Structura complexă oferă adăpost unei colonii uriașe de păianjeni care trăiesc în întuneric permanent. Peștera a fost modelată de acidul sulfuric rezultat din oxidarea hidrogenului sulfurat din apele subterane, iar condițiile sale aspre au favorizat apariția unui ecosistem unic.

„Lumea naturală încă ne rezervă nenumărate surprize”, a declarat István Urák. „Dacă ar fi să exprim toate emoțiile care m-au cuprins [când am văzut pânza], aș menționa admirația, respectul și recunoștința. Trebuie să trăiești acel moment ca să înțelegi cu adevărat cum se simte”.

Specii de păianjen care trăiesc împreună

Analizele realizate de echipa de cercetători au arătat că pânza adăpostește două specii de păiankeni: Tangenaria domestica, cunoscută ca păianjenul de casă comun, și Prinerigone vagans. În total, cercetătorii au estimat că în colonie trăiesc aproximativ 69.000 de exemplare din prima specie și 42.000 din cea de-a doua. Este un caz rar în care două specii împart același habitat și colaborează.

„Unele specii au o plasticitate genetică remarcabilă, care devine evidentă doar în condiții extreme”, a spus Urák.

Deși uriașa pânză a fost observată pentru prima dată de o echipă de speologi cehi în 2022, cercetările detaliate au fost realizate ulterior, în 2024 și 2025, sub coordonarea cercetătorului român.

Viața fără lumină și o dietă bogată în sulf

În mod normal, Tegenaria domestica ar vâna P. vagans, însă în întunericul complet al peșterii, comportamentul lor s-a modificat. Ambele specii se hrănesc acum cu musculițe care trăiesc din biofilme microbiene produse de bacterii ce oxidează sulful. Aceste condiții neobișnuite au dus la schimbări în microbiomul intestinal al păianjenilor, care este mai puțin divers decât la exemplarele din afara peșterii.

Un pârâu bogat în sulf traversează peștera, umplând aerul cu hidrogen sulfurat. Acest mediu ostil, dar stabil, susține un lanț trofic complet, de la bacterii la musculițe și până la prădătorii lor, păianjenii.

Distribuie articolul pe:

2 comentarii

  1. Care român??? Universitatea Sapienția este a statului Hungaria care a intrat în posesia Hotel
    Melody din centrul Cluj Napoca unde cu aprobarea Boc, (campusurile universitare se construiesc de 100 de ani departe de oraș,) a implantat o oficină revizionistă și rampă de proximitate pentru proteste antiromânesți și antiguvernamentale. Continentalul l-au cumpărat deja ungurii?

  2. Marea Caspică este cel mai mare lac din lume. Pe malul mării Caspice creștea cel mai mare copac din lume. La o furtună cel mai mare copac din lume a căzut în cel mai mare lac din lume și s-a auzit Cel mai mare PLEOSC din lume.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.