Cealaltă faţă a războiului din Iugoslavia. Crimele comise de kosovari şi croaţi

Premierul kosovar Hashim Thaci este liderul unei grupări mafiote implicată în trafic de arme, droguri şi de organe umane în Europa de Est, arata un raport al Consiliului Europei, prezentat în decembrie.

Thaci, care nu a ascuns că a fost un lider al Armatei Kosovare de Eliberare (UCK), a devenit liderul grupării mafiote în 1999, în timpul războiului din Kosovo. Cea mai şocantă informaţie din raport este cea despre uciderea mai multor prizonieri sârbi, cărora li se prelevau rinichii. Sârbii erau duşi în Albania, unde, la nord de Tirana, avea loc măcelărirea lor. „Când medicii erau pregătiţi pentru transplant, captivii erau luaţi din locul secret în care se aflau, executaţi de un membru UCK, iar trupurile lor erau duse rapede, cu avionul, la clinica unde avea loc operaţia”, se arată în raport.

Gruparea numită Drenica a devenit atât de puternica, încât a obţinut controlul politic în Kosovo, pe care nu l-a mai cedat până la obţinerea independenţei, în 2008. Thaci şi alţi patru membrii ai grupării Drenica sunt acuzaţi de „asasinate, bătăi şi privare de liberate şi interogatorii”, arată raportul Consiliului Europei. Raportul subiliniază că, în timp ce a condamnat atrocităţile comise de sârbi în timpul războiului din Kosovo, comunitatea internaţională a ignorat în mod deliberat crimele de care era suspectată UCK.

Fostul premier kosovar Agim Ceku, apropiaţii săi şi o parte a personalului ONU au format „o adevărată Cosa Nostra” în Kosovo, îl cita publicaţia germană ,,Der Spiegel”, în urmă cu un an, pe unul dintre liderii organizaţiilor anticorupţie din Kosovo. Acuzat în Serbia de crime de război şi trafc de organe, Ceku este acum ministrul forţelor de securitate din Kosovo. Ceku a fost reţinut in Bulgaria, în 2009, şi expulzat din Columbia, din cauza mandatului Interpol pe numele său.

Ul alt fost premier kosovar, Ramush Haradinaj, numit de fosta procuroarea a TPI, Carla del Ponte, „gangster în uniformă”, a fost acuzat de crime de război, însă a fost achitat de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie. Acum el este rejudecat.

În aprilie 2011, generalul croat Ante Gotovina a fost condamnat la 24 de ani de inchisoare de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, pentru crimele comise împotriva sârbilor din Krajina în 1991-1995. Gotovina, privit ca erou naţional în Croaţia, a fost găsit vinovat în nouă cazuri de crime de război, printre care crimă, tratamente inumane şi deportare forţată. Alături de Gotovina a fost condamnat la 18 ani de închisoare şi generalul Mladen Markac. Cei doi şi-au susţinut nevinovăţia de la începutul procesului, în 2005.

În banca acuzaţilor ar fi trebuit să se mai afle şi fostul preşedinte croat Franjo Tudjman, ministrul croat al Apărării din acea perioadă şi doi şefi de stat major, scria presa occidentală la începutul procesului, însă aceştia muriseră între timp.

Atât timp cât a durat regimul Tudjman (1991-1999), Ante Gotovina a fost o figură marcantă în Croatia. El a căzut în dizgraţie imediat după venirea la putere a preşedintelui Stjpe Mesici, iar la scurt timp a fost pus sub acuzare de Tribunalul de la Haga. După patru ani în care s-a ascuns, Gotovina a fost arestat în Tenerife, spre binele cauzei aderării Croaţiei la NATO şi Uniunea Europeana, dupa cum a fost arestat pentru corupţie, în 2010, fostul premier Ivo Sanader.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Razvan Ciubotaru 1060 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.