Valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani şi a depăşit nivelul de 56,7 miliarde de lei la finele anului 2015, faţă de 53,4 miliarde lei în 2010, arată un studiu realizat de KeysFin, companie care oferă servicii de business information şi credit management, prelucrate pe baza informaţiilor oficiale de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului. Cele mai multe facturi neachitate au peste un an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).
Industria prelucrătoare este domeniul cel mai riscant din acest punct de vedere, cu facturi restante de 12,8 miliarde lei, urmat de comerţ, cu 12,7 miliarde lei, şi de sectorul utilităţilor (apă, gaze, curent, energie termică etc.), cu 8,3 miliarde lei la finele anului 2015. Clasamentul facturilor restante este completat de sectorul construcţiilor, cu facturi neachitate de 7,7 miliarde lei, de agricultură şi de sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fiecare cu peste 2 miliarde de lei. „Din datele statistice rezultă că cea mai îngrijorătoare evoluţie, din perspectiva acumulării de facturi restante, a înregistrat-o sectorul utilităţilor, unde valoarea s-a dublat, de la 3,8 miliarde lei în 2010 la 8,3 miliarde în 2015. Domeniile în care situaţia nu s-a schimbat în ultimii cinci ani sunt comerţul şi construcţiile, alături de sectorul de hoteluri şi restaurante“, spun experţii de la KeysFin.
12,8 miliarde lei reprezintă valoarea facturilor restante din industria prelucrătoare.
Comerțul nu plătește
Din perspectiva numărului de companii cu facturi restante, cel mai dificil sector este comerţul, unde 27.243 de firme erau într-o astfel de situaţie, domeniu urmat de industria prelucrătoare, cu 9.196 de societăţi, sectorul construcţiilor, cu 8.511 de firme, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6.493), transporturi şi depozitare (5.038), hoteluri şi restaurante (4.289). „În toate aceste sectoare, în cei cinci ani analizaţi, numărul firmelor cu facturi restante a fost constant“, au mai spus analiştii. La polul opus, ca număr de firme, se află companiile din asigurări şi intermedieri financiare, învăţământ, sănătate, activităţi sociale, salubritate şi distribuţia apei, acolo unde valoarea facturilor restante nu a depăşit un miliard de lei.
210 zile de așteptare în Mehedinți
Din punct de vedere geografic, cele mai multe probleme în privinţa încasării creanţelor şi plăţii datoriilor se înregistrează în zonele în care businessul nu este foarte dezvoltat, semn că multe dintre firme se finanţează, practic, din rulajul financiar. Astfel, încasarea creanţelor se face cel mai greu în Mehedinţi (210 zile), judeţ urmat de Buzău (198 zile), Teleorman (190 de zile), Hunedoara şi Constanţa, cu 115 zile, şi Bihor, cu 114 zile. Bucureştiul se află undeva la mijlocul clasamentului, cu 103 zile în scădere, de la 116 zile, cât era în urmă cu cinci ani. În privinţa plăţii datoriilor, situaţia este oarecum similară. În Mehedinţi se plăteşte, în medie, la 388 de zile, perioadă dublă faţă de acum cinci ani. În Hunedoara, datoriile se achită chiar şi mai greu, la 420 de zile, în Teleorman la 357 zile, în Vaslui la 241 de zile, în Giurgiu la 261. În Capitală, datoriile se plătesc, în medie, la 197 de zile, faţă de de 217 zile în 2014 şi 2010. „Mehedinţiul şi-a dublat, practic, perioada de încasare a creanţelor, de la 113 zile în 2010, iar datoriile se plătesc, în medie, la 388 de zile, un semnal semnificativ privind dificultăţile mediului de afaceri de acolo. În privinţa Bucureştiului, veştile sunt pozitive, semn că firmele au început să înţeleagă că banii trebuie să circule mai rapid, dacă vor să reziste provocărilor date de mediul de afaceri extrem de competitiv“, au explicat analiştii KeysFin.
Statistica arată, totodată, că cei mai serioşi oameni de afaceri, privind din prisma plăţii datoriilor, se află în Argeş, unde media este de 99 de zile, judeţ urmat de Harghita (133), Sălaj (135), Suceava (137), Bistriţa-Năsăud (140), Sibiu (142), Maramureş (146), Vâlcea (153), Vrancea (155). În privinţa încasării creanţelor, cel mai repede se întâmplă în Tulcea (72 zile), Botoşani (73), Harghita (74), Alba (76), Vâlcea şi Vrancea (77).
Facturi neachitate de peste un an
Datele KeysFin arată că cele mai multe plăţi restante datează de peste un an (34,7 miliarde lei la finele anului 2015), urmate de cele peste 90 de zile (11,5 miliarde de lei) şi peste 30 de zile (10,6 miliarde de lei). Interesant este că, deşi se află pe unele dintre ultimele locuri în clasamentul valorii facturilor restante, asigurările şi intermedierile financiare apar în prim-plan în topul privind perioada medie de plată a datoriilor şi de încasare a creanţelor. Să încasezi o factură în acest sector necesită, în medie, 372 de zile, iar de plătit datoriile se întâmplă, în medie, la 399 de zile. Însă cel mai riscant domeniu, din acest punct de vedere, este cel al tranzacţiilor imobiliare, unde plăţile ajung chiar şi la 1.159 de zile, iar încasările la 354 de zile.
Domenii „fruntaşe“ la acest capitol sunt şi activităţile ştiinţifice, cu 207 zile la încasarea creanţelor şi 260 de zile la plata datoriilor, şi construcţiile, cu 182 zile în care creanţele sunt recuperate, în medie, iar datoriile se plătesc în 378 de zile. La polul opus, în rândul domeniilor cu cea bună disciplină financiară, unde banii circulă mai repede, se situează activităţile de organizări spectacole (47 de zile la încasarea creanţelor şi 130 de zile la plata datoriilor) şi comerţul, cu o medie de 67 de zile la încasarea creanţelor şi 125 de zile la plata datoriilor. „Aceste date arată, în mod concret, care este dinamica mediului de afaceri, privită din prisma circulaţiei banilor. Sunt domenii unde plăţile se fac mai repede, cum este comerţul, datorită fluxului de marfă, şi altele în care plăţile se fac foarte greu, precum imobiliarele, pentru că au nevoie de timpi mai mari de execuţie şi depind, în mare măsură, de circuitul bancar“, au explicat analiştii.
420 de zile durează achitarea datoriilor în Hunedoara.
Construcțiile, așa „NU“
Potrivit analiştilor de la KeysFin, sectorul construcţiilor reprezintă unul dintre cele mai provocatoare domenii ale economiei, privit din prisma dinamicii plăţilor şi încasărilor. În acest domeniu activau, în total, 62.353 de firme, în 2015, faţă de 66.651 în 2014 şi 66.051 în 2010. Datele statistice arată că, în medie, plata datoriilor în acest sector se realizează la 378 de zile, nivel care nu s-a schimbat foarte mult faţă de acum cinci ani (352 zile în 2010). Nici în privinţa încasării creanţelor, situaţia nu este mai bună. Perioada medie era, în 2015, de 181 de zile, faţă de 183 în 2010. „Coroborate cu datele din segmentul imobiliar, care are un cuvânt greu de spus în actualul context economic, statisticile arată că acest sector se confruntă, în continuare, cu aceleaşi probleme întâmpinate şi acum cinci ani. Plăţile se fac la fel de greu. Asta, în condiţiile în care finanţarea în acest sector este influenţată, în mod semnificativ, de circuitul creditării, iar cum banii pleacă greu din bănci, ajung şi mai greu la firmele de construcţii şi cele care produc materiale de construcţii“, explică analiştii de la KeysFin.
Un alt motiv pentru care blocajul financiar a rămas la un nivel constant este dat de puterea financiară redusă a companiilor. „Sunt firme care trăiesc din rulaj şi care nu au resurse financiare solide. În absenţa unui capital investiţional securizat, multe dintre ele pot ajunge foarte rapid în situaţia de a nu-şi mai putea onora obligaţiile financiare. Aşa se explică şi numărul mare de insolvenţe şi falimente din acest domeniu“, explică aceştia.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.