Cel mai periculos angajator din economia românească

Cu câteva zile înainte de Paştele ortodox, Valea Jiului cunoaşte din nou o agitaţie care readuce în prim-plan situaţia mineritului carbonifer din ţară, în special cel de huilă. O parte dintre minerii care lucrează la mina Lonea s-au autoblocat joi în subteran iar cei de la Vulcan nu au dorit să intre în şut la ora la care trebuia. Eu au solicitat în acest fel acordarea primei de Paşte, în conformitate cu prevederile din contractul colectiv de muncă. Numai că situaţia financiară a Complexului Energetic Hunedoara, de care ţin cele două mine, face aproape imposibilă acordare de bani pentru ortaci. “Pentru a reduce presiunea financiară, am decis să fie acordate tichete cadou pentru că şi minerii sunt oameni şi doresc să întâmpine sărbătorile de Paşte aşa cum o cere tradiţia”, a declarat Petre Nica, preşedintele Sindicatului Muntele. Anul trecut, minerii au beneficiat de prime sub formă de tichete cadou în valoare de 350 de lei.

Complexul Energetic Hunedoara este un colos cu picioare de lut, o companie înfiinţată în 2012 prin comasarea a patru mine considerate viabile, Lonea, Lupeni, Vulcan şi Livezeni, şi două centrale electrice care ard huilă, Paroşeni şi Mintia Deva. Scopul înfiinţării societăţii a fost acela de a se renunţa la gaura neagră numită Compania Naţională a Huilei, cel mai mare restanţier la statul român, însă în doar doi ani de funcţionare, CEH a ajuns să devină ea însăşi o mare datornică la bugetele statului. Conform datelor prezentate de Ministerul Finanţelor, la finele lui 2014, CEH avea datorii totale de peste 62 milioane de euro la bugetul de stat, şomaj, pensii şi sănătate. Acestea sunt roadele controlului politic şi promovării unor personaje care nu au avut de a face cu sectorul energetic. În afară de cele 62 de milioane de euro, companie aflată sub administrare specială, se mai adaugă alte câteva milioane datorii către furnizorii de servicii şi echipamente.

Ca să înţelegem mai bine situaţia din Valea Jiului trebuie să mergem undeva în trecut. Zona este una foarte problematică, monoindustrială, puternic întreţinută de factorul politic înainte de 1990, când lucrau 90.000 de oameni. În prezent, mai sunt doar câteva mii. La vremea respectivă, cărbunele extras de aici ajungea în toată ţara pentru că transportul feroviar era extrem de ieftin. Astfel se face că huila era arsă la Iaşi, Giurgiu sau alte centrale foarte depărtate. În prezent, nu se justifică economic o distanţă mai mare de 100 de kilometri. Aşa se face că huila este ultilizată de centralele de la Paroşeni, situată la gura minei Lupeni, şi Mintia Deva, la câţiva kilometri distanţă. Numai că aceste două centrale contează foarte puţin în sistemul energetic naţional iar raţiunea existenţei lor este aceea de a ţine în viaţă cât de cât Valea Jiului.

Complexul Energetic Hunedoara este practic urmaşa Companiei Naţionale a Huilei, aflată azi în insolvenţă, după ce a acumulat datorii de aproape 600 milioane de euro. Statul a pompat în mineritul hunedorean ajutoare de aproape 6,5 miliarde de dolari. Aceşti bani, după cum am văzut, nu au fost însă de ajuns căci am făcut referire la datoriile CNH şi ale CEH. La aceste “performanţe” se mai adaugă şi procesul de închidere a minelor, fenomen cu un impact devastator pentru unele oraşe, care au rămas fără nicio activitate economică. De asemenea, minerii din Valea Jiului prestează cea mai periculoasă meserie din România. Statisticile arată că mai bine de două treimi din accidentele de muncă vin din acest sector. Din 1990 şi până azi şi-au pierdut viaţa 80 de muncitori, 75 dintre ei provenind de la minele din Valea Jiului, în special de la Petrila, Vulcan şi Uricani.

Datoriile, ineficienţa economică, accidentele de muncă, situaţia precară a industriei, viitorul incert sunt rodul moştenirii în 1990 a unei industrii supradimensionate. Strategia de dezvoltare gândită de Ceauşescu avea la bază conceptul autosusţinerii în asigurarea cu resurse minerale a economiei, în scopul reducerii importurilor. După căderea lui, noii guvernanţi au preluat un sector dezvoltat mai mult decât ar fi permis potenţialul de resurse minerale solide economic exploatabile de care dispunea ţara la momentul respectiv. Singurele măsuri luate de guvernele care s-au perindat au fost pomparea de bani în sector, închiderea minelor, disponibilizarea salariaţilor, ţinerea companiilor pe pierderi pentru a nu scumpi energia electrică, în timp ce investiţiile au lipsit aproape cu desăvârşire. Marea restructurare din Valea Jiului a început în vremea guvernării lui Victor Ciorbea, când au fost traşi pe dreapta 60.000 de mineri, din aproape 90.000 câţi erau.

Situaţia de azi a mineritului carbonifer şi a CEH în special este cruntă. Morile de vânt din Dobrogea se învârt cât să ţină pe bară multe termocentrale, iar Uniunea Europeană cere imperios restructurarea sectorului. Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat zilele trecute la Petroşani că Bruxelles-ul a oferit ca soluţie de restructurare a CEH divizarea companiei, astfel încât Guvernul să poată acorda un ajutor de stat care este necesar pentru plata certificatelor de dioxid de carbon, măsură absolute obligatorie pentru orice poluator din ţară. „Dacă nu vom face această plată, România va plăti mult mai mult decât cele 11 milioane de euro datorate, să spunem, pentru aceste certificate. Singura posibilitate de a da aceşti bani, fără ca România să intre în procedură de infrigement şi să fie dezavantajată ulterior pe celelalte programe de colaborare cu Uniunea Europeană – şi aici mă refer în special la nivelul fondurilor europene -, este să intrăm birocratic în această procedură de divizare“, a declarat ministrul Energiei, la Petroşani.

Oficialul a afirmat că planul de restructurare va include şi concedieri de personal, cu precizarea că personalul care va fi disponibilizat va beneficia de compensaţiile legale ce se aplică într-o asemenea situaţie. „Este un lucru pe care nu ni-l dorim, dar, din păcate, este necesar. Acesta (restructurarea, n.r.) se va face cu respectarea tuturor, să spunem, beneficiilor pe care ar trebui să le primească cei disponibilizaţi“, a arătat Gerea.