Cele șase soluții ale lui Florin Cîțu pentru redresarea economică. Fostul premier critică deopotrivă PSD și pe Ilie Bolojan

Florin Cîțu a publicat o opinie în Financial Intelligence în care critică deopotrivă măsurile PSD din perioada 2022 – 2025, dar și pe cele ale guvernului Bolojan.

„În trimestrul I 2026, economia României s-a contractat cu 1,2% față de anul anterior. Doar din cauza unei alegeri de politică economică: măsurile greșite din 2025, aplicate peste un model construit cărămidă cu cărămidă între 2022 și 2024, care erodase deja potențialul economiei.

Avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și un deficit care „scade” pe hârtie — de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 — dar care, citit pe bază de angajamente, rămâne pe la 9–10%. Peste toate, stagflație: producție în scădere și prețuri în creștere în același timp, lucrul cel mai greu de tratat din câte există în economie. Nimic din astea nu vine din afară. E ce am produs noi înșine”, susține Florin Cîțu.

Florin Cîțu caracterizează perioada 2022 -2026: „statism, intervenționism, socialism”

Fostul premier descrie pe scurt măsurile fiscale și bugetare pe care le consideră greșite.

„Salariile la stat au crescut concomitent cu creșteri de taxe pe capital, pe proprietate și, într-un final, și pe forța de muncă din sectorul privat. Salariul minim a crescut cu peste 30% în doi ani.
Au urmat intervențiile în economie: plafonările de prețuri, la energie și la alimente. Anularea semnalului de preț trimis producătorilor și consumatorilor.
Peste toate acestea, cu o economie care stagna de doi ani, au venit măsurile din vara lui 2025: TVA mărit, taxă pe cifra de afaceri, impozit pe dividende dublat, taxe speciale pe oricine făcea profit. Peste 120 de modificări ale Codului fiscal în patru ani. Niciun investitor mare nu investește când regulile se schimbă de la o lună la alta. Doar cei care știu să se „descurce” în țări aflate la frontiera universului investițional.”

Critici la adresa BNR

Fostul premier critică și politica monetară a lui Mugur Isărescu.

„Iar în toată această perioadă, singurul instrument care putea să ajute puterea de cumpărare prin reducerea inflației, aprecierea monedei naționale, a fost oprit de BNR. Nu pe gratis, evident.

Această stabilitate artificială a monedei naționale, care ascunde și dezvoltă dezechilibre în toată economia, ne costă anual câteva miliarde de euro. Bani aruncați pe fereastră ca să ascundem exact dezechilibrul pe care tot noi îl creăm.”

Cîțu mai spune că soluțiile economice din prezent sunt cea mai proastă combinație posibilă. „Consolidezi prin taxe și prin înghețări temporare de salarii, cea mai proastă combinație cu putință într-o stagflație dar și ca semnal pentru viitor.”

Despre înghețarea salariilor și pensiilor spune că e „doar o păcăleală contabilă. Merge pe termen scurt. Atât. Și cei care iau decizia, și cei cărora li se aplică, știu că este ceva temporar. Cheltuiala nu dispare; o macină inflația acum și o plătim mai târziu. Următorul guvern va fi presat să recupereze, iar deficitul „redus” azi sare în aer în 2027–2028.

Singurul lucru care chiar a crescut în trimestrul ăsta, investițiile, plus 4,7%. Aproape tot din fonduri europene. Problema este că de foarte multe ori aceste investiții pun accent pe cantitate, nu pe calitate. Doar în timp vom afla dacă au fost bani irosiți sau a meritat.”

Ce măsuri propune fostul premier

Lăsați leul liber
Consolidarea care nu omoară economia se face pe partea de cheltuieli, nu pe taxe: reformezi aparatul de stat, nu pedepsești omul care muncește și firma care investește
Inflația se învinge cel mai ieftin prin credibilitate, nu ținând dobânda la 6,5% la nesfârșit
Singura ieșire reală din capcana datoriei e creșterea economică. Dereglementare adevărată
Pe cei vulnerabili îi protejezi țintit și la vedere, nu prin înghețări care doar mută factura (și o măresc) în viitor
Când ești o economie mică, aproape deschisă și la frontiera universului investițional, ai nevoie de o ancoră în fața fluxurilor de capital. Cadrul fiscal european este o astfel de ancoră