Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a a declarat, la Digi24, că nici reducerea salariilor bugetarilor şi nici reducerea numărului acestora, dar nici ideea creşterii unor taxe sau impozite nu au fost discutate în coaliţie, dar sunt trei scenarii pe care susţine că le-a prezentat ca fiind ”posibile” pentru scăderea cheltuielilor statului, aşa cum solicită Comisia Europeană. El a făcut în acest sens referire la condițiile din PNRR! ”Reformele nu se fac cu mănuşi de catifea”, a avertizat el.
”Eu am prezentat trei scenarii, dar fac precizarea că nu au fost discutate în Coaliție, și, sigur, avem timp până în decembrie, atunci este data limită pentru cererea de plată numărul 4 pe care o avem de depus în cadrul PNRR-ului. Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns. În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale.
Dar toate acestea sunt scenarii care să ne ducă în zona de validare a jalonului pe care îl avem în reforma salarizării personalului bugetar, pentru care avem deadline-ul în trimestrul 2 al acestui an. Acolo se spun două lucruri foarte clar – primul este cel legat de sustenabilitate, și în reforma pensiilor speciale am avut exact aceeași condiție – de sustenabilitate, în reforma pensiilor generale avem aceeași condiție legată de sustenabilitate, adică toate aceste volume de cheltuieli publice trebuie să le asigurăm sustenabilitatea pe termen lung. Pe bună dreptate Comisia ne solicită această condiție, pentru că sunt volume de cheltuieli foarte mari. Din experiența personală, atunci când la pensiile speciale am prezentat măsuri cu impact nesemnificativ, de genul 0,01% din PIB a fost considerată cu impact minor. În PNRR este prevăzută o analiză de impact a acestei categorii de reformă, a salarizării bugetarilor, deci este limpede că această corelație între caracterul de sustenabilitate, analiza de impact și revizuirea coeficienților pe care i-am menționat, precizare care a fost preluată în spațiul public și discutată sub forma de tăieri, acestea vor fi condiții de reformă dure. Este valabil și în cazul reformei privind pensiile speciale. N-aș vrea să avansez acest procent pentru a-i speria pe cei din sectorul public, dar intervalul este între 5-10% reducere. Reformele nu se fac cu mânuși de catifea, acest lucru e limpede pentru toți. Toată lumea conștientizează că în orice stat membru s-a făcut reformă, nu s-a făcut cu mănuși de catifea. Ele presupun pe fond și măsuri care nu plac mai ales celor pe care îi afectează. În recomandările specifice de țară, noi am fost avertizați că șubrezim sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales prin deciziile ad-hoc de majorare a pensiilor, a salariilor bugetarilor. De acolo am avut această recomandare și apoi am preluat-o în PNRR. Avem aceste 4 reforme cu greutate, și dure pentru ceea ce înseamnă sistemul de cheltuieli publice, dar și pentru guvernanța corporațiilor de stat, care este socotită de aceeași amploare și importanță de către Comisia Europreană. Dacă acest indicator va fi de referință (5-10% – n.red.), reducerea se face de la 37% (ponderea din venituri către plata bugetarilor – n.red.). Să coborâm de la 37%. Este mult, dar vă dau 3 exemple. Sunt țări precum Germania, Italia, Franța care au această pondere a cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor încasate undeva între 20-25%. Și atunci, noi fiind cu mult peste ceea ce este media europeană este posibil să avem acest indicatori de referință (5-10% – n.red.), sau probabil poate să fie și ponderea pe care o dețin în PIB, a spus Boloș.
La sfârșitul săptămânii trecute, Marcel Boloş declara la Antena 3 CNN că există ca variante și o revizuire a salariilor în sistemul bugetar sau o potențială reducere a numărului de bugetari. Declarațiile sale au stârnit vâlvă.
Din curiozitate am căutat lista lucrărilor publicate de Boloș. Ce să vezi? A ajuns profesor cu 4 lucrări ISI și cu vreo 5 care zice el că sunt BDI.
Nu mă mai miră gândirea lui.
Taie, Boloș, taie! Ne trebuie bani pentru asistații sociali și pentru pensii sociale. Trebuie răsplătiți pentru că nu au lucrat nici măcar o zi în viața lor. Țara milogilor.
Varianta a 4 a:sa dispareti voi!parlament si guvern cu cel mult 80 depersoane,digitalizare,vreo 250 deii de bugetari,8 regiuni cu 8 guvernatori si gata!minim 5000 de lei,maxim 15000 de lei,un singur salariu,o singura pensie!separatia puterilor in stat!cine greseste,plateste!cine nu munceste,nu mananca!simplu si eficace,dar nu se vrea!
De aia suntem săraci…restul….mamei îi da statul 1100 lei pensie..după ani de muncă…ascultați ce vă spun aparatul bugetar devenit stat în stat ne condamnă la sărăcie pe toți…a devenit o frână și un parazit al societații prin lefurile și sporuri…clan mafiot prin cumetrii,nepotisme,prietenii toate cu un singur scop să propăsească șist bugetar din generație în generație cu toate beneficiile ce decurg…
Ce deziluzie ! Ce bramburit ! Va place ma de acest aiurit !. Ati inteles ceva ! Ce sperante imi pusesem in el si in Budai dovediti mai apoi a fi doi panglicari lipsiti de logica si coerenta/seriozitate in discursul guvernamental. Isi dau cu parerea, fara pic de rusine, de parca ar „lucra” pe cytul Cotidianului sau ar fi „colegii lui korpos si cretuleasca de la ROM TV. Iar au inceput la ROM TV spectacolul grotesc a „recalcularii si desenarii la tabla”, de diversi mosi si babe, a pensiilor celor 5 milioane de amarati. Este rusinos si umilitor. Sictir Bolos ! Sictir Budai! Uriase deziluzii personale !
Bolos este singurul politician , singurul ministru , care are curajul sa vorbesca despre groapa in care se afla Romania ! Si despre masurile dure care ar trebui luate ! Masuri dure pt. parazitii speciali , nu pt. romanii cinstiti . Ca de aia il injura parazitii de pe aici !
@gelu-nici cu rușii nu mi-e rușine.Și atunci ca și acum, lideri politici ieftini au vândut truda generațiilor pe nimic. Istoria s-a repetat și se va repeta atâta vreme cât indicele Floyd(inteligența colectivă) va fi redus, și momentan nu sunt semne că ar crește alimentată de tembeliziuni, big farma și big agro până la stadiul de a arunca pe geam toți nătărăii politici cj ocupația lor cu tot și a-i înlocui cu oameni competenți, ridicați din bresle.Așa că cilindru-compactorul istoriei își vede de drum lăsând dâre de sânge și blesteme în urmă cu khazarii lui scelerați la volan spre prăpastia calhouniană, numită, nu întâmplător Apocalipsa.
Luptele contra statului terorist si pro-rus incep să prinda contur!
F35 vrea administrația prezidențială. Aia nu produce gol in buget. ? Japonia are 23 noi cate om vrea? Nu de alta Da suntem economii comparate ? Ce panarama și milionarul asta bugetar. Că așa era parcă, nu fumează nu bea,mănâncă puțin, nu sta pe acasă, se aduna banii.
Bolos e un comic. Se da mare, important, competent. Nu este. E doar un vânător de funcții și ahtiat de bani nemunciți.
Cum au furat bankerii kazari in anii 30 aurul chinezilor. Aceeasi practica se aplica si astazi. Asa a ajuns aurul nostru in Banca Angliei! „Chinezii au strâns întotdeauna aur și făceau acest lucru atunci când Citibank a intrat în China în pragul falimentului și avea nevoie de o modalitate fraudulentă de a-și reconstrui baza de active. Citibank a găsit-o. Banca a făcut reclamă în toată țara nesiguranța de a păstra lingouri de aur într-un ciorap sub pat și a reușit să convingă cel puțin 100 de milioane de chinezi să-și depună aurul în seifurile Citibank, unde ar fi în siguranță, schimbând aurul real cu bucăți mici de hârtie. pretinzând a fi „certificate de aur”.
Citi și celelalte bănci evreiești au făcut acest lucru timp de câteva decenii, dar practica a explodat în anii 1930. Aproape de sfârșitul deceniului, când norii de război se adunau, Citi a încărcat literalmente zeci de nave militare americane cu tot acel aur chinezesc și pur și simplu și-a închis ușile și a plecat. Desigur, aurul ar fi fost predat FED al lui Rothschild în schimbul hârtiei. Oamenii de astăzi încă încearcă să-și recupereze aurul de la Citibank.
Am tratat acest lucru în detaliu într-un articol anterior pe care s-ar putea să-l citiți.[6] Există mult mai mult în această poveste, deoarece Citibank și celelalte bănci evreiești au făcut aceeași cascadorie în cel puțin o duzină de țări. Dacă funcționează într-un singur loc, ar trebui să funcționeze peste tot.
În același timp în care Citi (International Banking Corporation) s-a înregistrat în China, a deschis și operațiuni bancare în Manila, Calcutta, Singapore, Yokohama, Brazilia, Argentina și în alte țări. Cantitatea de aur furată de bancherii evrei și Citibank de la cetățenii din toate aceste țări trebuie să fi fost de zeci de miliarde, toate aparent lucrând dintr-un șablon standard folosit în întreaga lume.”
reducerea de salarii bugetare (cu exceptia celor din institutiile care-i pot bubui pe politruci) e necesara, altfel nu mai putem cumpara arme americane si nici slava n-o putem finanta suficient; doar nu credeati ca vor banii pentru altceva?
Astia de slugaresc la stat nu ne intereseaza. Sa le taie sporurile, e treaba lor.
Noi suntem esentiali, soeciali, deosebiti.
Fara noi tarisoara mai avea un OMV si alte maruntisuri.
Ne-am sacrificat pentru voi, ba contributivilor.
O sa se taie salariile si nu pensiile speciale!
Pai la profesori este usor de redus numarul – in fiecare zi cateva loaze vor Editat profesori si problema este rezolvata!
Primul căruia ar trebui sa ii fie drastic tăiată leafa este acest Boloș Marcel. Ocupa o norma întreaga la Universitatea din Oradea, s-a cocoțat pana la gradul de profesor, însă a avut mereu tot felul de alte posturi, sinecuri, joburi. Când prestează el 40 de ore săptămânal la Oradea? Se vede cu studenții când da Domnul, însă ia bani de parca ar tine cursuri. Vorbește doar ca să se audă, nu face nimic concret. Ca atâția alții care se dau mari profesori însă nu calca pe la locurile lor de munca.
În sfârșit, Romania este pe primul loc la nivelul cheltuielilor cu salariile bugetarilor de 37% din veniturile încasate când Germania are 25%. Rezulta că e mai bine sa lucrezi la stat decât la privat. Asta cu coeficienții de ierarhizare a salariilor conform grilei ar fi valabilă daca ar fi impozitul progresiv, altfel casca foarte mult prapastia dintre cei cu salarii mici și cei cu salarii foarte mari. Nu mai spun că sporurile care sunt foarte multe sunt procent la funcția de bază care mărește și mai mult diferența. Aici trebuie lucrat și introdus impozitul progresiv pentru a face reduceri de cheltuieli.
Interesanta este evolutia lui Marcel plecat de tanar din Huedinul cu turnulete unde a scolarit la un liceu obscur de masini agricole (ca si colegul Ciolosh) si ajuns dupa foarte multe diplome si doctorate (din care unul obligatoriu la UBB) ministrul cercetarii (cercetari face si sereiul) ) taman la Bucuresti. Cine oare i l-a introdus pe usa din dos premierului Ciuca? Ca paranteza, dl Bolosh nu scrie nicaieri ce fel de liberal este, pe stil vechi (din PDL Petrov) sau pe nou (din PNL Iohanis)?