Cele trei scenarii privindu-i pe bugetari ale lui Boloș. Unde se ascunde ”diavolul”

Până în decembrie, atunci este data limită pentru cererea de plată numărul 4 pe care o avem de depus în cadrul PNRR-ului.

De (D.V.)
Cele trei scenarii privindu-i pe bugetari ale lui Boloș. Unde se ascunde ”diavolul”

Până în decembrie, atunci este data limită pentru cererea de plată numărul 4 pe care o avem de depus în cadrul PNRR-ului.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a a declarat, la Digi24, că nici reducerea salariilor bugetarilor şi nici reducerea numărului acestora, dar nici ideea creşterii unor taxe sau impozite nu au fost discutate în coaliţie, dar sunt trei scenarii pe care susţine că le-a prezentat ca fiind ”posibile” pentru scăderea cheltuielilor statului, aşa cum solicită Comisia Europeană. El a făcut în acest sens referire la condițiile din PNRR! ”Reformele nu se fac cu mănuşi de catifea”, a avertizat el.

”Eu am prezentat trei scenarii, dar fac precizarea că nu au fost discutate în Coaliție, și, sigur, avem timp până în decembrie, atunci este data limită pentru cererea de plată numărul 4 pe care o avem de depus în cadrul PNRR-ului. Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns. În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale.

Dar toate acestea sunt scenarii care să ne ducă în zona de validare a jalonului pe care îl avem în reforma salarizării personalului bugetar, pentru care avem deadline-ul în trimestrul 2 al acestui an. Acolo se spun două lucruri foarte clar – primul este cel legat de sustenabilitate, și în reforma pensiilor speciale am avut exact aceeași condiție – de sustenabilitate, în reforma pensiilor generale avem aceeași condiție legată de sustenabilitate, adică toate aceste volume de cheltuieli publice trebuie să le asigurăm sustenabilitatea pe termen lung. Pe bună dreptate Comisia ne solicită această condiție, pentru că sunt volume de cheltuieli foarte mari. Din experiența personală, atunci când la pensiile speciale am prezentat măsuri cu impact nesemnificativ, de genul 0,01% din PIB a fost considerată cu impact minor. În PNRR este prevăzută o analiză de impact a acestei categorii de reformă, a salarizării bugetarilor, deci este limpede că această corelație între caracterul de sustenabilitate, analiza de impact și revizuirea coeficienților pe care i-am menționat, precizare care a fost preluată în spațiul public și discutată sub forma de tăieri, acestea vor fi condiții de reformă dure. Este valabil și în cazul reformei privind pensiile speciale. N-aș vrea să avansez acest procent pentru a-i speria pe cei din sectorul public, dar intervalul este între 5-10% reducere. Reformele nu se fac cu mânuși de catifea, acest lucru e limpede pentru toți. Toată lumea conștientizează că în orice stat membru s-a făcut reformă, nu s-a făcut cu mănuși de catifea. Ele presupun pe fond și măsuri care nu plac mai ales celor pe care îi afectează. În recomandările specifice de țară, noi am fost avertizați că șubrezim sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales prin deciziile ad-hoc de majorare a pensiilor, a salariilor bugetarilor. De acolo am avut această recomandare și apoi am preluat-o în PNRR. Avem aceste 4 reforme cu greutate, și dure pentru ceea ce înseamnă sistemul de cheltuieli publice, dar și pentru guvernanța corporațiilor de stat, care este socotită de aceeași amploare și importanță de către Comisia Europreană. Dacă acest indicator va fi de referință (5-10% – n.red.), reducerea se face de la 37% (ponderea din venituri către plata bugetarilor – n.red.). Să coborâm de la 37%. Este mult, dar vă dau 3 exemple. Sunt țări precum Germania, Italia, Franța care au această pondere a cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor încasate undeva între 20-25%. Și atunci, noi fiind cu mult peste ceea ce este media europeană este posibil să avem acest indicatori de referință (5-10% – n.red.), sau probabil poate să fie și ponderea pe care o dețin în PIB, a spus Boloș.

La sfârșitul săptămânii trecute, Marcel Boloş declara la Antena 3 CNN că există ca variante și o revizuire a salariilor în sistemul bugetar sau o potențială reducere a numărului de bugetari. Declarațiile sale au stârnit vâlvă.

Paul Stănescu: „Scenariul ministrului Boloş trebuie eliminat”

Distribuie articolul pe:

17 comentarii

  1. Din curiozitate am căutat lista lucrărilor publicate de Boloș. Ce să vezi? A ajuns profesor cu 4 lucrări ISI și cu vreo 5 care zice el că sunt BDI.
    Nu mă mai miră gândirea lui.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.