Cele trei soluții care ar urma să țină deficitul în frâu

Cheltuiele de funcționare a instituțiilor publice vor fi reduse cu până la 10%, se arată în Memorandumul cu tema: Aprobarea conţinutului Programului de convergenţă 2017- 2020, document prin care se menține angajamentul Guvernului României de aderare la zona euro. Totodată, Executivul se angajează ca de la 1 iulie să introducă un mecanism de plată defalcată a TVA, aplicat în primă fază de instituțiile publice, și să continue și în 2018 repartizarea la buget, sub formă de dividende, a minimum 90% din profitul realizat de societățile de stat, față de 50% cât era până acum câteva luni.

Conform memorandumului discutat în ședința de vineri a Guvernului, aceste măsuri suplimentare incluse în Programul de convergență vor asigura încadrarea deficitului ESA în pragul de 3% prevăzut de Pactul de stabilitate și creștere și răspund solicitărilor reprezentanților Comisiei europene. Programul de convergență are la bază prevederile cadrului macroeconomic actualizat pentru perioada 2017-2020, care prevede o creștere economică de 5,2% în anul 2017 și o creștere medie anuală de 5,6% în perioada 2018-2020. Pentru perioada 2017-2020 estimările bugetare s-au construit plecând de la prevederile Strategiei fiscal-bugetare pentru 2017-2019 și de la măsurile suplimentare ce urmează să fie implementate în acest an.

În aceste condiții, deficitul bugetar ESA rămâne relativ constant în anii 2017-2018, urmând să se ajusteze către 2% în anul 2020, susțin reprezentanții Guvernului. Deficitul structural crește de la 2,4% din PIB în 2016 la 3% în anul 2018, iar abaterea de la obiectivul pe termen mediu – OTM începe să se ajusteze treptat începând din anul 2019. Pe întreaga perioadă de proiecție este așteptat ca datoria publică, conform metodologiei UE, să rămână sub 40% din PIB.

Angajamentul de adoptare a monedei euro reprezintă, în continuare, o ancoră importantă în privința implementării unor politici bugetare, structurale și instituționale eficiente și coerente, în vederea asigurării unei convergențe reale (venit/locuitor) de durată, creșterii competitivității economiei românești, reducerii disparităților regionale și deficiențelor structurale, se arată în documentul guvernului. Din punctul de vedere al convergenței reale, evaluată prin decalajele față de media europeană (UE – 28) a produsului intern brut pe locuitor exprimat prin puterea de cumpărare, există perspectiva ca la orizontul anilor 2020 România să atingă 70% din media europeană, comparativ cu 57,1% înregistrat în anul 2015.