Centenarul Dadaismului, la Madrid

„Românii constituie un grup aparte în cultura contemporană. În ţara noastră [Spania], sunt mulţi români care lucrează şi îi asociem cu construcţiile sau alte domenii, dar când te gândeşti că sunt români Tristan Tzara, filosoful Emil Cioran, dramaturgul Eugène Ionesco, antropologul Mircea Eliade … Paul Celan, marele poet al Holocaustului, îţi dai seama că este o ţară de o mare densitate culturală, lucru ce a fost uitat. Poate de aceea, la momentul centenarului dadaismului, este bine să îi repunem în drepturi pe aceşti români…ˮ. Astfel răspundea filosoful şi criticul de artă Fernando Castro Flórez în interviul dat postului public spaniol în data de 5 februarie, în avanpremiera suitei de evenimente pe care Institutul Cultural Român de la Madrid şi instituţiile partenere le organizează pentru a aniversa Centenarul dadaismului.

Conferinţa internaţională Centenarul Cabaret Voltaire

Ochiul lui Victor Brauner

Luni, 15 februarie, Institutul a inaugurat această serie de activităţi cu expoziţia unicat Marcel Iancu şi artiştii de avangardă de la Contimporanul cu lucrări de grafică de Marcel Iancu, Victor Brauner, Hans Mattis-Teutsch şi Max Hermann Maxy. Cele 28 de desene, litografii şi cromolitografii fac parte din colecţia Bibliotecii Academiei Române şi vor putea fi vizitate de publicul spaniol până la data de 29 aprilie. Cu ocazia vernisajului, au vorbit Cătălina Macovei, curatoarea expoziţiei, care a evidenţiat efervescenţa mişcării de avangardă create în jurul revistei Contimporanul, şi Petre Răileanu, scriitor şi cercetător al avangardelor româneşti, care s-a referit la românii de la Cabaret Voltaire.

Artiştii Dada în Cabaret Voltaire, în 1916

Aici a fost odată Cabaretul Voltaire din Zurich

Miercuri, 17 februarie, în Auditoriul celei mai prestigioase instituţii literare madrilene, Casa del Lector, s-a desfăşurat conferinţa internaţională Cabaret Voltaire şi avangardele europene. Evenimentul, care i-a avut ca invitaţi pe Adrian Notz, directorul Cabaret Voltaire din Zürich, Petre Răileanu şi pe Fernando Castro Flórez, filosof şi critic de artă, a fost organizat în colaborare de Institutul Cultural Român de la Madrid, Ambasada României în Spania, Ambasada Elveţiei în Spania şi Casa del Lector.

Conferinţa internaţională Centenarul Cabaret Voltaire

Cei trei mari reprezentanţi ai Dadaismului în 1916

Discursurile introductive ale E.S. Ion Vîlcu, amabasadorul României în Spania, şi E.S. Thomas Kolly, ambasadorul Elveţiei în Spania, au fost urmate de prelegerea susţinută de Adrian Notz despre activitatea curentă a Fundaţiei Cabaret Voltaire din Zürich şi despre centrul cultural născut în jurul vechiului cabaret dadaist care, în spiritul incisiv al predecesorilor, găzduieşte multe iniţiative artistice contemporane.

Hans Mattis Teutsch

Arthur Segal, unul dintre membrii Cabaret Voltaire

Petre Răileanu a susţinut prelegerea Prezenţe româneşti la Cabaret Voltaire, în care a făcut un istoric al acestui reper cultural elveţian vorbind depre contribuţia lui Marcel Iancu la construirea identităţii vizuale a grupului dadaist prin măştile, desenele, afişele şi costumele pe care le-a conceput pentru spectacolele de cabaret. De asemenea, scriitorul a creionat un scurt portret al personalităţii lui Tristan Tzara şi a evocat rolul fundamental pe care acesta l-a jucat în internaţionalizarea mişcării dadaiste, în totală opoziţie cu discreţia cu care şi-a continuat activitatea în partea a doua a vieţii. Arthur Segal, cel de-al treilea membru al grupului românesc de la Cabaret Voltaire, a conceput în această perioadă teoria „echivalenţelor” prin care stabileşte între componentele unei opere de artă o simultaneitate în interiorul ansamblului, eliminând astfel orice ierarhie internă.

Max Hermann Maxy

Marcel Iancu – Arhitectul

Cel de-al treilea conferenţiar, Fernando Castro Flórez, a făcut o prezentare în notă ironică, ilustrată cu fotografii şi gif-uri, despre Perspectiva spaniolă asupra mişcării dadaiste, enumerând cinci motive spaniole pentru care să nu fim dada.

Activităţile dedicate centenarului dadaismului s-au bucurat de o bună receptare în mass-media locale. Astfel, cotidianul El Mundo publica un amplu articol în data de 3 februarie, iar suplimentul El Cultural al aceluiaşi cotidian a publicat în ziua conferinţei o analiză a dadaismului, acest „microb virginˮ cum îl numea Tristan Tzara. Expoziţia este promovată pe site-uri importante de artă ce anunţă expoziţiile din Madrid, în vreme ce Radio España Exterior a transmis un interviu cu Adrian Notz în ziua evenimentului.

Victor Brauner – Adam şi Eva, 1923

Hans Mattis Teutsch Composition -1920

Prin aceste evenimente, anticipând cuvintele profesorului Castro Flórez, Institutul Cultural Român de la Madrid îi repune în drepturi pe Tristan Tzara, Marcel Iancu şi Arthur Segal, cei trei români care au contribuit la naşterea uneia dintre cele mai fertile mişcări de avangardă a secolului XX.

Victor Brauner, Lupul-masă

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.