Centrala de la Cernavodă este verificată

CNE Cernavodă a anunţat vineri că a iniţiat activităţi de verificare preventivă suplimentară a prevederilor existente, ca urmare a evenimentelor de la Fukushima şi a asigurat comunităţile apropiate amplasamentului că nu există motive de îngrijorare asupra comportării instalaţiilor nucleare.

Conducerea Societăţii Naţionale Nuclearelectrica monitorizează evoluţia situaţiei de urgenţă generală de la Centrala Nuclearoelectrica Fukushima Daiichi din Japonia, declarată ca urmare a distrugerilor devastatoare cauzate de cutremurul şi valul tsunami din data de 11 martie.

„Este de înţeles ca în acest context să apară o serie de întrebări şi opinii legate de securitatea altor instalaţii nucleare. Informaţiile disponibile până la acest moment sunt în continuă evoluţie, de aceea sunt premature orice analize şi concluzii, inclusiv compararea acestei situaţii cu centrala CNE Cernavodă sau alte centrale nucleare din Europa. Centrala nucleară de la Cernavodă, care furnizează 20% din energia electrică în România, este o centrală robustă de tip CANDU 6, care utilizează combustibil nuclear uraniu natural, neîmbogăţit, iar răcirea se face cu apă grea în circuit închis, prezentând diferenţe majore de tehnologie faţă de centrala de la Fukushima Daiichi, care foloseşte uraniu îmbogăţit şi răceşte combustibilul cu apă uşoară, producând abur radioactiv direct în reactor”, spun reprezentanţii CNE Cernavodă.

Tehnologia CANDU are un avantaj faţă de celelalte tehnologii deoarece cantitatea de energie potenţială înmagazinată în reactor este cu mult mai mică decât în celelalte tipuri de reactoare răcite cu apă uşoară, încărcarea combustibilului se face săptămânal, faţă de celelalte tipuri de reactoare încărcate anual şi are mari rezerve de apă de răcire în vasul reactorului (450 de tone de apă grea), iar chesonul reactorului în care este amplasat vasul reactorului conţine aproximativ 500 de tone de apă uşoară, care poate să asigure o răcire confortabilă până la restaurarea răcirii normale, în caz că aceasta se pierde.

CNE Cernavodă este proiectată împotriva efectelor unui cutremur, în baza unor studii autorizate elaborate de Centrul de Fizica Pământului care au luat in considerare în mod conservativ istoria întregii regiuni, incluzând şi zonele seismice cele mai apropiate, zona Vrancea şi zona Sabla (munţii Balcani).

Potrivit CNE Cernavodă, studiile sus-menţionate au arătat că, istoric, în cele două focare seismice aflate la peste 100 de kilometri de amplasament, nu a avut loc niciodată un cutremur mai mare de gradul 7,5 şi în acest context proiectul CNE Cernavodă a luat în calcul un cutremur maxim posibil de gradul 8 la Cernavoda, denumit Cutremur Baza de Proiect (DBE). „Efectul secundar care a reprezentat un contributor major în cazul Fukushima, valul tsunami, poate fi complet eliminat la CNE Cernavodă, deoarece proiectul centralei a luat în considerare inundaţiile externe, ca risc credibil pentru amplasamentul CNE Cernavodă şi s-au realizat studii în ipoteze conservative. Aceste studii au demonstrat că incinta CNE este realizată la o cotă superioară de 15,8 faţă de nivelul Marii Negre şi cu 2 metri faţă de nivelul maxim teoretic al apelor Dunării cu revenire o dată la 10.000 de ani”, potrivit reprezentanţilor centralei.

Chiar dacă centrala este proiectată pentru a asigura oprirea sigură şi reluarea operării în urma mai multor evenimente de bază de proiectare, sunt totuşi prevăzute acţiuni de protejare a publicului în situaţii extreme, măsuri reglementate prin legislaţia în vigoare. Aceste măsuri au drept scop punerea la adăpost a populaţiei de consecinţele unor posibile eliberări radioactive.

„În consecinţă, putem spune că, până în acest moment, din evenimentele de la Fukushima din Japonia nu se pot formula acţiuni imediate de implementat la CNE Cernavodă. Totuşi, au fost iniţiate activităţi de verificare preventivă suplimentară a prevederilor existente”, precizează Nuclearelectrica.

Reprezentanţii centralei asigură comunităţile din apropierea facilităţii că nu există motive de îngrijorare asupra comportării instalaţiilor nucleare de la CNE Cernavodă în situaţia unor evenimente externe ce ar putea avea loc, cu efecte asupra amplasamentului centralei.