Centrul de Resurse Juridice cere declasificarea protocolului cu SRI

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut, prin intermediul unui comunicat de presă, câteva „precizări” privind încheierea protocolului de cooperare dintre Ministerul Public și Serviciul Român de Informații, în contextul în care dezbaterile pe marginea acestui subiect continuă.

Centrul de Resurse Juridice solicită însă Ministerului Public întreprinderea demersurilor legale pentru declasificarea acestui Protocol, motivând că „precizările” ridică mai degrabă semne de întrebare şi nu clarifică, de fapt, care este cadrul normativ în vigoare la acel moment care permitea SRI să implementeze astfel de măsuri în dosare penale.

Ministerul Public: Precizări – Protocol PICCJ – SRI

„Având în vedere continuarea dezbaterilor în spațiul public cu privire la prevederile Protocolului dintre Ministerul Public și Serviciul Român de Informații, Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să facă următoarele precizări:

Încheierea unui protocol de cooperare între Ministerul Public și Serviciul Român de Informații a fost justificată de cadrul legal în vigoare la data respectivă, potrivit căruia implementarea măsurilor de supraveghere tehnică se realiza prin intermediul SRI. În consecință, pentru aplicarea legii, s-a încheiat un protocol, al cărui scop principal a fost trasarea regulilor care să guverneze cooperarea instituțională. În cadrul acesteia, contribuția ofițerilor de informații a fost strict de punere în aplicare a măsurilor tehnice autorizate de instanța de judecată.

Ofițerii serviciilor de informații – în unele cazuri s-a lucrat și cu lucrători ai Ministerului de interne, nu doar ai SRI – nu au desfășurat nici un fel de activități de urmărire penală, aspect care se poate constata din consultarea dosarelor de urmărire penală și din care reiese că activitățile de urmărire penală au fost realizate exclusiv de ofițeri de poliție judiciară sub conducerea și coordonarea procurorilor.

În mod concret, atribuțiile ofițerilor de informații din cadrul echipelor operative s-au limitat strict la punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică (exemplu – montarea de aparatură pentru înregistrările ambientale) și exercitarea activităților de supraveghere operative (exemplu – filaje).

Protocolul în discuţie şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, cu excepția celor privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale, pentru care SRI are competență”.

CRJ solicită declasificarea Protocolului de colaborare MP-SRI

Domnule Procuror General al PÎCCJ,

Augustin Lazăr,

Ministerul Public a oferit astăzi (ieri, 26 ianuarie – n.r.), precizări cu privire la Protocolul încheiat între această instituţie şi Servicul Român de Informaţii, precizări care mai degrabă ridică semne de întrebare:

De pildă, ni se spune că „Încheierea unui protocol de cooperare între Ministerul Public și Serviciul Român de Informații a fost justificată de cadrul legal în vigoare la data respectivă, potrivit căruia implementarea măsurilor de supraveghere tehnică se realiza prin intermediul SRI.”

Vă rugăm să precizaţi care era cadrul normativ în vigoare la acel moment care permitea SRI să implementeze astfel de măsuri în dosare penale. Centrul de Resurse Juridice consideră că nu exista un astfel de cadru normativ. Vă rugăm să nu vă referiţi la Hotărâri CSAT, pentru că, aşa cum bine ştiţi, acestea nu sunt publicate în Monitorul Oficial. De asemenea, acestea nu pot adăuga la lege.

Se mai spune în comunicatul (…), că „ofițerii serviciilor de informații – în unele cazuri s-a lucrat și cu lucrători ai Ministerului de interne, nu doar ai SRI – nu au desfășurat nici un fel de activități de urmărire penală” şi „contribuția ofițerilor de informații a fost strict de punere în aplicare a măsurilor tehnice autorizate de instanța de judecată.”

Vă atragem atenţia asupra considerentelor Curţii Constituţionale din Decizia nr. 51/2016 , obligatorii, conform cărora metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt procedee probatorii care duc la obţinerea mijloacelor de probă (§ 31), acestea neputând fi obţinute decât de organele de urmărire penală, pe cale de consecinţă SRI a desfasurat activitati de urmarire penală.

Comunicatul mai suţine că „în mod concret, atribuțiile ofițerilor de informații din cadrul echipelor operative s-au limitat strict la punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică (exemplu – montarea de aparatură pentru înregistrările ambientale) și exercitarea activităților de supraveghere operative (exemplu – filaje).”

Este fals. Mijloacele de probă, adică procesele-verbale de redare a celor rezultate din punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, erau realizate şi de către ofiţeri SRI.

Pentru ca opinia publică să fie pe deplin lămurită în legătură cu respectarea legalităţii de către instituţiile din sistemul judiciar (trebuie clarificat exact cine sunt acestea) care au semnat protocoale de cooperare în zona procesual penală cu instituţii din afara sistemului judiciar,

Pentru că simpla încetare a efectelor acestui protocol (în cazul de faţă al Ministerului Public) ca urmare a Deciziilor CC nu conferă acestuia, post-festum, nici legalitate nici legitimitate,

Centrul de Resurse Juridice solicită Ministerului Public întreprinderea demersurilor legale pentru declasificarea Protocolului dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii.

Georgiana Iorgulescu, Directoare executivă, Centrul de Resurse Juridice

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.