Ceremonie la Patriarhie. S-a stabilit data canonizării noilor sfinți români

Ceremonia de proclamare publică a canonizării noilor sfinți români va avea loc pe 4 februarie, la Catedrala Patriarhală, și va coincide cu aniversarea propriu-zisă a 100 de ani de la adoptarea deciziei Sfântului Sinod de ridicare a Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie.

Potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat anul trecut canonizarea a 16 cuvioși și preoți mărturisitori din secolul XX:

* Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie);
* Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie);
* Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie);
* Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie);
* Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu (22 iulie);
* Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie);
* Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie);
* Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț (6 iulie);
* Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie);
* Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie);
* Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie);
* Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie);
* Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (10 mai);
* Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie);
* Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august);
* Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august).

Noii sfinți sunt reprezentanți în icoana ‘Soborul Sfinților Români’, care este Icoana Anului omagial-comemorativ 2025.

Sfinții au fost deja incluși în Calendarul Ortodox 2025, iar la aproximativ o lună distanță de la proclamarea generală va fi sărbătorită și prima zi de pomenire a unuia dintre ei: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj va fi cinstit în toate bisericile în data de 8 martie.

Proclamarea generală a sfințeniei celor 16 mărturisitori, desfășurată la București, va fi urmată de ceremonii locale de proclamare în eparhiile care au înaintat argumentele pentru canonizarea lor.

Ceremoniile de proclamare locală a canonizării celor cinci sfinți din Mitropolia Munteniei și Dobrogei vor avea loc, cu o singură excepție, în zilele lor de prăznuire.

În 13 iulie, de Sărbătoarea Aducerii moaștelor Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou la București, la Catedrala Patriarhală va avea loc proclamarea locală a canonizării Sf. Pr. Mărturisitor Ilie Lăcătușu, a cărui zi de pomenire este 22 iulie.

Celelalte proclamări locale vor avea lor în datele de cinstire a sfinților respectivi: 16 septembrie pentru Sf. Cuv. Sofian de la Antim; 4 octombrie pentru Sf. Pr. Mărturisitor Dumitru Stăniloae; 23 octombrie pentru Sf. Pr. Mucenic Constantin Sârbu; și 28 noiembrie pentru Sf. Cuv. Mărturisitor Arsenie de la Prislop.

Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Liviu Galaction va avea loc la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca în 25 martie, odată cu Hramul Mitropoliei Clujului. Canonizarea celuilalt sfânt din mitropolie, Sf. Pr. Mucenic Ilarion Felea, va fi proclamată în 5 octombrie la Catedrala ‘Sf. Treime’ din Arad.

În Mitropolia Olteniei, proclamările locale vor avea loc în aceeași dată cu ziua de prăznuire a acestora: în 10 noiembrie va fi proclamată canonizarea Sf. Cuv. Mucenic Visarion de la Lainici, iar în 26 decembrie cea a Sf. Cuv. Mucenic Gherasim de la Tismana.

Canonizarea Sf. Cuv. Calistrat de la Timișeni și Vasiova, din Mitropolia Banatului, va fi proclamată local la Mănăstirea Vasiova din județul Timiș în 20 iulie.

Lor li s-ar putea adăuga alți patru părinți athoniți de origine română a căror proclamare ar putea avea loc și la noi dacă Patriarhia Ecumenică îi canonizează anul acesta:

* Cuviosul Nectarie Protopsaltul, supranumit și Privighetoarea Sfântului Munte;
* Cuviosul Nifon, întemeietorul Schitului Românesc Prodromu;
*Arhim. Petroniu Tănase, fostul stareț al aceluiași schit;
*Ieroschim. Dionisie Ignat de la Chilia Colciu, la a cărui înmormântare a participat actualul Rege Charles al III-lea al Marii Britanii.

Câțiva dintre noii sfinți au trecut la Domnul la începutul mileniului al treilea după Hristos, astfel că primii sfinți a căror viață pământească s-a desfășurat (până) în secolul 21 ar putea fi acești români.

Procesul de canonizare în Biserica Ortodoxă Română începe la inițiativa eparhiilor în care persoana propusă și-a încheiat viața pământească: sunt strânse documente și mărturii, care apoi sunt transmise spre evaluare Sinodului Mitropolitan. Dacă la nivel mitropolitan este aprobată inițiativa de canonizare, dosarul este înaintat Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. După aprobarea de către Sfântul Sinod, format din toți ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, canonizarea este proclamată public într-o ceremonie în cadrul căreia credincioșii se familiarizează cu decizia Sfântului Sinod, cu titulatura și data de prăznuire a sfântului, precum și cu troparul și icoana lui.

Anul acesta Biserica Ortodoxă Română aniversează 140 de ani de la dobândirea autocefaliei și 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie. De aceea, anul 2025 a fost declarat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al 20-lea.