Ceremonie la Vatican: Papa a ridicat la rang de cardinal 21 de prelați

Papa Francisc a ridicat sâmbătă la rangul de cardinal un număr de 21 de prelaţi, în special diplomaţi şi consilieri apropiaţi provenind de pe patru continente şi care, la un moment dat vor fi chemaţi să aleagă un succesor în scaunul pontifical, transmite AFP.

Într-o Biserică Catolică în plină reflecţie asupra viitorului ei, profilurile celor promovaţi reflectă priorităţile stabilite de Jorge Bergoglio, care a proiectat treptat un Colegiu Sacru mai puţin occidental, notează AFP.

Al nouălea Consistoriu ordinar de la alegerea iezuitului argentinian în 2013, această ceremonie solemnă a avut loc sâmbătă dimineaţa în Piaţa Sfântul Petru din Roma, sub un soare strălucitor.

Îmbrăcaţi în sutane roşii, noii cardinali au îngenuncheat în faţa papei pentru a primi inelul de cardinal.

„Curaj!”, „Înainte!”, le-a spus Papa zâmbind pentru a-i încuraja, în uralele a mii de credincioşi.

Dintre cei 21 de prelaţi chemaţi să-l asiste pe papă în guvernarea Bisericii, 18 – cei care au sub 80 de ani – vor participa la conclavul chemat să aleagă viitorul papă.

În faţa cardinalilor „originari din toate părţile lumii”, papa Francisc a comparat colegiul cardinalilor cu „o orchestră simfonică” pentru care „diversitatea este indispendabilă” însă unde „fiecare muzician trebuie să-i asculte pe ceilalţi”.

Sensibil faţă de „periferii” şi comunităţile minoritare, Francisc caută să promoveze clerul ţărilor în curs de dezvoltare până pe cele mai înalte trepte ale Bisericii, eliberându-se de practica de a distinge sistematic anumiţi arhiepiscopi titulari ai marilor eparhii.

„El caută cardinalii care corespund epocii. Sunt oameni care au făcut cu toţii un pas înainte în raport cu Biserica din trecut, care asigură pozitiv o ruptură”, explică pentru AFP un observator informat de la Sfântul Scaun. „Îi plac episcopii de acţiune”.

Lista noilor cardinali de 15 naţionalităţi reflectă regiunile în care Biserica se extinde, precum America Latină şi Africa, cu promovarea arhiepiscopilor din Juba (Sudanul de Sud), Cape Town (Africa de Sud) şi Tabora (Tanzania).

Asia, a cărei reprezentare a crescut în ultimii 10 ani, este reprezentată de episcopul de Penang (Malaysia) şi de cel de Hong Kong, Stephen Chow Sau-Yan, considerat capabil să joace un rol important în îmbunătăţirea relaţiilor dificile dintre Biserică şi Beijing.

Printre noii cardinali se numără şi doi francezi, numărul electorilor pontificali din Hexagon ajungând la şase: episcopul de Ajaccio, Monseniorul François Bustillo, 54 de ani, un franciscan de origine spaniolă şi respectiv Christophe Pierre, 77 de ani, nunţiu apostolic în SUA cu o bogată carieră diplomatică.

În calitate de nunţii „suntem nişte intermediari, servitori. Ca şi cardinal, cred că acest lucru nu se va schimba”, a declarat Mons. Pierre pentru AFP, recunoscând totodată că resimte „o anumită greutate pe umeri”.

Arhiepiscopul italian Pierbattista Pizzaballa este primul Patriarh în serviciu al Ierusalimului – cea mai înaltă autoritate catolică din Orient – care a primit rangul de cardinal.

Europa, a cărei reprezentare a scăzut în ultimii 10 ani, se află de această dată pe un loc bun cu opt reprezentanţi, printre care portughezul Américo Aguiar, în vârstă de 49 de ani şi cel mai tânăr de pe listă.

Se remarcă de asemenea şi alegerea a trei dintre apropiaţii papei din Curia Vaticanului, „guvernul” central al Sfântului Scaun: italianul Claudio Gugerotti, argentinianul Victor Manuel Fernandez şi americanul Robert Prevost.

Numirea cardinalilor este analizată cu interes de observatori în căutarea indiciilor cu privire la linia ce va fi urmată de Biserică şi la identitatea succesorului papei Francisc. Mai ales că papa în vârstă de 86 de ani, care acum foloseşte un scaun cu rotile, nu a exclus o eventuală renunţare la puterea papală, la fel ca predecesorul său Benedict al XVI-lea, dacă starea sa de sănătate în declin ar justifica o astfel de renunţare.

De-a lungul pontificatului său papa Francisc a numit 99 de cardinali alegători din totalul actual de 137, adică aproape trei sferturi, în timp ce aproximativ 22% au fost ridicaţi în rang de Benedict al XVI-lea şi 6% de Ioan Paul al II-lea.

Această distribuţie ar putea cântări asupra majorităţii de două treimi necesare pentru a alege un nou papă, crescând probabilitatea ca acesta să împărtăşească ideile lui Francisc, chiar dacă alegerea unui papă este întotdeauna imprevizibilă, aşa cum spune o veche zicală romană: „Cel care intră în conclav ca papă iese drept cardinal”, mai comentează AFP.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.