Măsurile fiscale CES a dat aviz negativ pentru revoluția lui Ciolacu

Consiliul Economic şi Social (CES) a avizat nefavorabil proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, ce prevede ca introducerea de noi impozite sau majorarea celor existente precum şi eliminarea unor facilităţi să se poată aplica într-un termen mai scurt de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, în situaţii de deficit excesiv.

Reprezentanţii CES susţin că în contextul repercusiunilor pe care le va genera, nu este oportună promovarea unei astfel de măsuri prin intermediul ordonanţei de urgenţă.

„În temeiul art. 5 lit. a) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în şedinţa din data de 20.09.2023, desfăşurată online, conform prevederilor Hotărârii Plenului nr.86/17.05.2022, avizează NEFAVORABIL prezentul proiect de act normativ, cu următoarea motivare:
prevederea unui termen de intrare în vigoare mai mic de 15 zile, prevăzut de Codul Fiscal ca termen minim de intrare în vigoare pentru ordonanţe de modificare a Codului Fiscal, contravine principiului legalităţii şi riscă să ducă la declararea ca neconstituţională cel puţin a articolului 2 al proiectului de ordonanţă de urgenţă”, se arată în răspunsul CES transmis joi la solicitarea Agerpres.

De asemenea, CES precizează că măsura propusă produce impredictibilitate în domeniul legislaţiei fiscale şi, implicit, în activitatea persoanelor fizice şi juridice vizate de noile prevederi fiscale, cu aplicabilitate imediată, în condiţiile unor proiecte personale şi planuri de afaceri aflate în derulare, transformând, practic, o excepţie în normă.

Altă motivare transmisă de CES vizează faptul că în nota de fundamentare se invocă reducerea termenului de aplicare a modificărilor fiscale la mai puţin de 6 luni, iar în cuprinsul proiectului de ordonanţă de urgenţă se introduce prevederea referitoare la aplicarea imediată, odată cu publicarea în Monitorul Oficial.

„Întrucât această modificare nu este una provizorie raportată la situaţii excepţionale, ea va rămâne cu titlu permanent, dând posibilitatea modificărilor de taxe, impozite şi facilitaţi fiscale la discreţia guvernanţilor, fără a se ţine cont de necesităţile reale ale cetăţenilor şi ale mediului de afaceri; proiectul de act normativ propune o singură soluţie la problema existentă în economie, or, ar fi benefic să se identifice soluţii alternative, chiar soluţii mixte în această situaţie, luând în considerare şi diminuarea de cheltuieli, nu doar creşterea taxelor şi a impozitelor (creşterea presiunii fiscale)”, se mai arată în răspunsul transmis de CES.

În acest context, CES transmite că în contextul repercusiunilor pe care le va genera, nu este oportună promovarea unei astfel de măsuri prin intermediul ordonanţei de urgenţă, fiind imperios necesară consultarea prealabilă a mediului de afaceri şi a tuturor factorilor implicaţi.

Ministerul Finanţelor a propus ca anumite măsuri fiscale ce vizează introducerea de noi impozite sau majorarea celor existente precum şi eliminarea unor facilităţi să se poată aplica într-un termen mai scurt de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, în situaţii extraordinare de deficit bugetar.

Un proiect de Ordonanţă de urgenţă publicat de instituţie propune „introducerea unei excepţii de la regulile actuale prevăzute la art. 4 din Codul fiscal, conform căreia, în situaţii extraordinare de deficit bugetar, să poată fi efectuate modificări şi/sau completări ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, cu intrare în vigoare la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Potrivit Ministerului Finanţelor, pentru a rezolva problema de deficit bugetar, dar şi de sustenabilitate a finanţelor publice precum şi pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR şi Politica de Coeziune sau de creştere a costului finanţărilor pentru refinanţarea datoriei publice, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar, sunt necesare măsuri care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României prin administrarea eficientă a veniturilor publice.

Instituţia subliniază că în lipsa unor măsuri fiscal bugetare atât pentru gestionarea eficientă a veniturilor bugetare, cât şi pentru eficienţa utilizării fondurilor alocate finanţării cheltuielilor publice, nivelul prognozat al deficitului bugetar este de aproximativ 6,84% din PIB, ceea ce în valoare absolută reprezintă 109,44 miliarde lei cu consecinţe imediate asupra creşterii costurilor finanţării deficitului bugetar dar şi asupra fondurilor alocate pentru investiţii în cadrul Politicii de Coeziune cu un buget alocat de 46 miliarde euro, cât şi asupra fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu un buget alocat de 29,33 miliarde euro.

România se află în procedura de deficit excesiv, în condiţiile în care a înregistrat un deficit bugetar de 4,4% din PIB în anul 2019, ceea ce a dus la iniţierea propunerii Comisiei Europene (CE) din martie 2020, înainte de activarea clauzei generale derogatorii la nivelul UE.

Conform recomandării formulate de CE şi adoptată de Consiliu în data de 18 iunie 2021, România trebuie să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până cel târziu în 2024, ţintele de deficit ESA stabilite de Consiliu fiind de 4,4% din PIB pentru 2023 şi 2,9% din PIB pentru 2024, precizează sursa citată.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.