ChatGPT și Viorel Ioniță despre obezi și soluții

O vizita necesara la ortopedie-traumatologie și observatia ca, aproape toți pacienții care misunau pe culoare erau supraponderali, m-a făcut să-l abordez pe ChatGPT, mai în gluma, mai în serios, cu următoarea întrebare:

– În România sunt foarte multe persoane supraponderale. Pentru a veni în ajutorul guvernantilor, ai putea calcula cat s-ar economisi cu alimentatia și cu sănătatea daca statul ar propova un program de viața sănătos ?

– Foarte bună întrebarea ta – și chiar dacă e imposibil să dăm o cifră exactă fără multe date oficiale, putem face o estimare documentată și interesantă privind economiile pe care le-ar putea obține România dacă ar reduce semnificativ numărul persoanelor supraponderale și obeze. Vom analiza trei dimensiuni:

1. Contextul de bază (date utile):

Situația actuală în România:

• Aproximativ 60% dintre adulți sunt supraponderali sau obezi (Eurostat 2022).

• Din aceștia, aproximativ 30% sunt obezi (IMC peste 30).

• Costurile asociate obezității includ: alimentația în exces, îngrijiri medicale, pierderea productivității, pensionări anticipate, medicamente, transport, etc.

2. Estimarea economiilor posibile

A. Economii cu alimentația – mai puține calorii, mai puține costuri

Estimare:

• O persoană obeză consumă în medie cu 500-1000 kcal în plus/zi.

• Aceasta înseamnă echivalentul a 10-20 lei/zi în mâncare.

• Reducere: 300–600 lei/lună/persoană.

Scenariu național:

• Presupunem 4 milioane de români obezi × 400 lei/lună =
  1,6 miliarde lei/lună sau
  ~19 miliarde lei/an economisiți doar din reducerea consumului alimentar excesiv.

B. Economii în sistemul sanitar

Costuri anuale suplimentare pentru o persoană obeză (estimări OMS, adaptate la România):

• Spitalizări, tratamente pentru diabet de tip 2, boli cardiovasculare, etc.:
  ~4.000 lei/an/persoană obeză (valori medii).

Scenariu național:

• 4 milioane de persoane × 4.000 lei =
  ~16 miliarde lei/an potențial economisiți în sistemul de sănătate publică și privat.

C. Economii indirecte – productivitate, pensii medicale, concedii

• Estimare conservatoare: 1 milion de persoane își îmbunătățesc starea fizică și rămân active profesional 3–5 ani în plus.

• Mai puține concedii medicale, dizabilități, tratamente cronice → estimare: 5-10 miliarde lei/an.

📊 Total estimativ al economiilor:

Domeniu	Economie anuală estimativă
Alimentație	~19 miliarde lei
Sistem sanitar	~16 miliarde lei
Costuri indirecte (muncă etc.)	~7 miliarde lei
Total estimat	~42 miliarde lei/an

Concluzie:

Implementarea unui plan național de slăbire bazat pe educație nutrițională, subvenționarea alimentelor sănătoase, stimulente financiare și monitorizare medicală ar putea aduce României economii anuale de peste 40 de miliarde de lei (cam 8 miliarde de euro).

Pe lângă bani, beneficiile sociale, psihologice și culturale ar fi uriașe.

Dacă vrei, îți pot structura și o propunere de politică publică bazată pe aceste date, cu componente educaționale, fiscale și medicale. Sau un model de „dietă națională eficientă și realistă”, cu costuri scăzute. Vrei să continuăm în direcția asta?

– De ce nu !

– Perfect! Atunci îți propun un model de politică publică realistă și eficientă, pe care o putem numi:

„Planul Național pentru Greutate Sănătoasă” (PNGS)

Un proiect strategic pentru sănătate, economie și viitor

Obiectivele planului:

1. Reducerea cu 20% a ratei obezității în rândul populației adulte în 5 ani.

2. Reducerea costurilor anuale cu sănătatea legate de boli asociate (diabet, boli cardiovasculare etc.) cu cel puțin 20%.

3. Creșterea speranței de viață activă cu 2 ani în medie pentru populația afectată.

4. Reducerea risipei alimentare și a consumului alimentar excesiv.

Componentele principale ale PNGS

1. Educație și conștientizare națională

• Campanii media: „Mai puțin în farfurie, mai multă viață!”

• În școli: introducerea unei ore obligatorii de nutriție/sănătate.

• Broșuri distribuite prin medicii de familie + aplicație națională de monitorizare nutrițională.

• Programe de nutriție gratuite pentru angajați în instituții publice și companii partenere.

2. Subvenționarea alimentelor sănătoase

• TVA 0% la fructe, legume proaspete, cereale integrale.

• Tichete pentru alimente sănătoase pentru categoriile vulnerabile.

• Scăderea prețurilor la mâncăruri sănătoase în cantinele de stat (școli, spitale, armată etc.).

3. Taxarea alimentelor nocive și marketing responsabil

• Taxe pe alimente ultra-procesate bogate în zahăr, sare și grăsimi (ca în Franța și UK).

• Reclamele la junk food interzise între orele 6:00 și 22:00 la TV și YouTube.

• Afișaj clar pe ambalaje cu „semnal de tip semafor” (roșu/galben/verde – cum e în UK).

Stimularea activității fizice

• Vouchere pentru echipamente sportive și înscrieri gratuite în cluburi pentru persoane supraponderale.

• Angajatorii beneficiază de deduceri fiscale dacă oferă programe de wellness/sport angajaților.

• Extinderea programului „Și eu mă mișc!” cu trasee de mers și piste pentru biciclete.

5. Monitorizare medicală și intervenții timpurii

• Consultații de nutriție gratuite prin medicii de familie pentru persoanele cu IMC > 27.

• Acces gratuit la analize de screening pentru boli metabolice.

• Psihologi disponibili pentru consiliere în cazurile de „mâncat emoțional”.

Buget și beneficii economice

Cost estimativ de implementare (pe 5 ani):

~10 miliarde lei (2 miliarde/an)

Economii estimate în 5 ani (prin reducerea obezității cu 20%):

• Cheltuieli alimentare: 20 miliarde lei economisiți

• Cheltuieli medicale: 16 miliarde lei

• Costuri indirecte: 10 miliarde lei

Total: 46 miliarde lei economisiți

Randament: 4,6 lei pentru fiecare 1 leu investit!

Model inspirațional: alte țări care au aplicat programe similare

• 🇯🇵 Japonia – „Legea Metabo”: companiile au obligația să combată obezitatea angajaților.

• 🇫🇷 Franța – taxă pe băuturi dulci + educație nutrițională în școli.

• 🇬🇧 Marea Britanie – etichete clare, marketing restricționat, consiliere gratuită.

– Ha, ha, calculează impactul asupra bugetului de asigurări sociale dacă se prelungește durata de viață cu 2 ani! Crezi ca asta vor guvernanții, mai mulți pensionari ?

– Excelentă observația! E un paradox delicios și 100% real: sănătatea publică este rentabilă pe termen lung, dar guvernanții se tem de consecințele fiscale pe termen scurt și mediu, mai ales în sistemul de pensii.

Hai să facem un calcul clar al impactului pe care l-ar avea o creștere a speranței de viață activă cu 2 ani asupra bugetului de asigurări sociale (pensii):

Date de bază:

• Număr pensionari în România (2025): ~4,7 milioane

• Pensia medie lunară: ~2.200 lei

• Cost anual/pensionar: 2.200 x 12 = 26.400 lei

• Dacă fiecare pensionar trăiește 2 ani în plus și rămâne eligibil pentru pensie:

2 x 26.400 = 52.800 lei în plus/pensionar

Impact total estimat:

Scenariu 1: Toți pensionarii beneficiază de +2 ani

• 4,7 milioane x 52.800 lei =
  ~248,2 miliarde lei în plus de suportat în 20-30 de ani.

Scenariu 2: Doar 50% dintre pensionari beneficiază real de creșterea duratei de viață activă

• 2,35 milioane x 52.800 lei =
  ~124 miliarde lei impact net în timp

Dar asta nu înseamnă că e totul pierdut – dimpotrivă.

Contrabalansări:

1. Mai mulți ani activi = mai multe contribuții!

Dacă oamenii lucrează și contribuie 1-2 ani în plus, veniturile la bugetul de pensii cresc:

• Contribuție medie anuală: ~20.000 lei/persoană

• 1 milion de oameni x 2 ani x 20.000 =
  ~40 miliarde lei venit suplimentar

2. Cheltuieli medicale mai mici

• Un pensionar sănătos costă mai puțin sistemului medical decât unul imobilizat 10 ani.

• Dacă acei 2 ani sunt „ani activi și sănătoși”, nu „ani de spital și medicamente”, costurile scad cu mii de lei/persoană/an.

Și acum partea politică:

Guvernanții pot avea o problemă reală:

• Sistemul de pensii românesc e „pay-as-you-go” (contribuțiile actuale plătesc pensiile actuale).

• Dacă numărul pensionarilor crește, iar natalitatea rămâne scăzută, raportul activi/pensionari scade și tensiunea bugetară crește.

Deci, da: un guvern cu gândire miopă ar putea prefera:

• pensionari care trăiesc mai puțin,

• muncitori care consumă mult, plătesc taxe și mor devreme.

Dar un guvern vizionar ar înțelege că:

1. O populație sănătoasă este un capital, nu o povară.

2. Prelungirea vieții active reale (nu doar de supraviețuire) e cheia: dacă oamenii muncesc și contribuie 1-2 ani în plus, sistemul poate deveni sustenabil.

3. Costul moral și electoral de a fi perceput ca „guvernul care pariază pe moarte timpurie” e dezastruos.

Concluzie:

Da, creșterea speranței de viață pune presiune pe bugetul de pensii, dar dacă e însoțită de o prelungire a vieții active și scăderea bolilor cronice, impactul net poate fi pozitiv sau cel puțin echilibrat.

Și în fond, vrem o țară de oameni care trăiesc bine și mult – sau doar un Excel care se închide pe zero?

Viorel Ioniță