Cine au fost căuzașii, oamenii care au împins Bucureștiul spre Unirea Principatelor

Povestea căuzașilor arată cum presa, mobilizarea străzii și jocurile politice din București au contribuit la realizarea Unirii Principatelor și la nașterea politicii moderne românești.

28 iunie 2026 14:25

Căuzașii nu au format o organizație cu acte, ștampile și membri oficiali. Erau mai degrabă o rețea de oameni politici, publiciști, radicali pașoptiști și susținători ai Partidei Naționale.

Mulți veneau din zona revoluționară a anului 1848, notează București.ro. Societatea secretă Frăția, fondată în 1843, a fost una dintre rețelele importante ale tinerilor reformatori munteni. Din această zonă au venit C.A. Rosetti, Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, frații Brătianu și Alexandru G. Golescu.

Ei au adus în politica bucureșteană presa, cluburile, întâlnirile conspirative și mobilizarea străzii. Bucureștiul a început să conteze ca oraș care putea pune presiune pe deciziile politice.

Presa a fost una dintre armele lor. În 1848, la București au apărut publicații precum „Pruncul român”, „Poporul suveran”, „Konstituționalul”, „Reforma”, „România” și „Monitorul”. Gazetele au dat viteză ideilor politice și au ajutat la formarea opiniei publice.

Rosetti, Brătianu și rețeaua unionistă

C.A. Rosetti a fost una dintre figurile importante ale acestei generații. A fost actor, poet, librar, tipograf, publicist și om politic. În 1845 a înființat o librărie și o tipografie, iar după revenirea la București, în 1847, locuința sa și librăria de pe Calea Mogoșoaiei au devenit locuri de întâlnire pentru revoluționari.

Maria Rosetti, născută Mary Grant, a avut și ea un rol important. Casa familiei Rosetti a fost un loc de întâlnire al revoluționarilor, iar Maria Rosetti a sprijinit evadarea unor revoluționari munteni aflați pe un vas otoman.

În 1857, C.A. Rosetti a fondat ziarul „Românul”, devenit una dintre tribunele liberalismului radical.

Ion C. Brătianu a reprezentat partea mai organizată a radicalismului liberal. A plecat la Paris în 1841, unde a intrat în contact cu ideile democratice franceze. În 1848 s-a întors în țară și a devenit membru al Comitetului revoluționar de la București, secretar al guvernului provizoriu și prefect al Poliției Capitalei.

După înfrângerea revoluției, exilul de la Paris i-a ajutat pe pașoptiști să creeze contacte și să susțină cauza românească în exterior. În 1857, Brătianu a revenit în Țara Românească și a intrat în lupta unionistă. A fost ales membru al Divanului ad-hoc și al Adunării Elective de la București.

Ianuarie 1859, momentul decisiv

La 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei, la Iași. La București, situația era mai dificilă. Alegerile pentru Adunarea Electivă a Țării Românești le dăduseră conservatorilor 46 din cele 72 de mandate.

Lucrările Adunării Elective s-au deschis la 22 ianuarie 1859, într-o atmosferă tensionată. Sediul era înconjurat de mii de oameni. Presiunea populară a contat și a arătat că orașul devenise un actor politic.

În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naționale s-au întâlnit la Hotel Concordia, pe actuala stradă Smârdan. La propunerea lui Dimitrie Ghica, a fost acceptată soluția dublei alegeri: Cuza, deja domn al Moldovei, urma să fie ales și domn al Țării Românești.

În dimineața zilei de 24 ianuarie, Vasile Boerescu a cerut o ședință secretă. El a pledat pentru Unire și a susținut legalitatea dublei alegeri, în spiritul Convenției de la Paris. Apoi a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești.

Cei 64 de deputați prezenți l-au ales în unanimitate pe Cuza. Prin acest vot, Unirea a devenit fapt politic.

Căuzașii au făcut legătura dintre stradă și instituții. Au folosit presa, mobilizarea populară și relațiile politice pentru a influența un vot decisiv. După 1859, procesul unirii a continuat. În 1862 au fost formate primul guvern unitar și primul Parlament al României, iar Bucureștiul a fost proclamat capitala noului stat.

Astăzi, numele Căuzași se păstrează și în București, pe o stradă din Sectorul 3. După 1989, fosta stradă Labirint a primit acest nume. Zona amintește atât de oamenii care au susținut Unirea, cât și de vechiul București, modificat puternic de demolările din perioada comunistă.

Căuzașii au rămas în istorie ca oamenii care au adus politica mai aproape de public. Prin presă, întâlniri, mobilizare și presiune civică, ei au contribuit la transformarea Bucureștiului într-o capitală politică modernă.