Ciolacu: Fără UE, am fi total irelevanți

„Fără UE, am fi total irelevanți”, transmite președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, luni de Ziua Europei.

„Unul dintre motivele pentru care a fost fondată Uniunea Europeană a fost tocmai acela de a pune capăt războaielor care au măcinat-o întreg secolul trecut. Din această perspectivă, conflictul de la granițele țării noastre este o dovadă în plus a importanței capitale pe care o are apartenența României la Uniunea Europeană, dar și la NATO. De Ziua Europei trebuie în primul rând să transmitem un mesaj clar împotriva celor care contestă beneficiile acestei apartenențe. Fără UE, am fi total irelevanți. E o iluzie să crezi că poți să faci ceva singur, de aceea este foarte important să păstrăm un context european stabil și să combatem curentele extremiste și populiste”,a spus Marcel Ciolacu.

Președintele Camerei Deputaților arată că românii sunt printre cei mai pro-europeni dintre cetățenii UE.

„Dar acesta nu este un dat de la Dumnezeu. Toți avem datoria să păstrăm acest lucru. Iar asta înseamnă ca împreună – toate statele membre ale UE, să reușim să dăm un răspuns credibil în fața problemelor cu care se confruntă oamenii. Cetățenii au nevoie să știe că statele naționale și Uniunea Europeană luptă alături de ei pentru a trece peste această perioadă grea. Este nevoie de un plan de acțiune comun, care să însemne protejarea tuturor cetățenilor europeni- fie că sunt germani, francezi, spanioli sau români. Este o necesitate strategică să avem o direcție clară și să acționăm toți pe o singură voce, a unei Europe puternice. La mulți ani, de Ziua Europei”, conchide președintele Camerei Deputaților.

Președintele Klaus Iohannis spune, luni, că trăim vremuri fără precedent în existența Uniunii, când este pusă la încercare „însăși capacitatea noastră de a ne apăra valorile fundamentale, centrate în jurul conceptului pe care s-a clădit construcția europeană: pacea”.

„Menținerea păcii a reprezentat constanta Europei ultimelor decenii, o garanție a stabilității care ne-a permis să atingem un nivel de prosperitate fără precedent la nivelul Uniunii. În 2022, marcăm 15 ani de la momentul istoric al aderării României la Uniunea Europeană, opțiune asumată și susținută la nivelul întregii societăți. Beneficiile acestei alegeri sunt palpabile astăzi pentru progresul națiunii noastre pe termen lung, statutul de stat membru al UE oferind cadrul unui parcurs ireversibil de progres democratic, de dezvoltare economică și socială, de solidaritate și angajament activ la construcția proiectului european. Din păcate, unda de șoc a războiului neprovocat și ilegal declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, în vecinătatea imediată a României, ne pune în fața unei realități radical diferite de cea în care am acționat până în prezent”, afirmă Iohannis.

Astăzi, consecvenți spiritului și modelului democratic european, suntem datori să dovedim aceeași conștiință vizionară pe care au avut-o personalitățile fondatoare ale Uniunii, afirmă Klaus Iohannis. Potrivit acestuia, cuvintele lui Robert Schuman răsună acum mai vii ca oricând: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință”.

„Pentru a ne ridica la înălțimea misiunii noastre, este necesară o adaptare rapidă, o regândire a modului în care punem în slujba obiectivelor noastre resursele de care dispunem și o ajustare a priorităților de acțiune la marile provocări contemporane. În consonanță cu această viziune, la un deceniu și jumătate de la aderare, România este un membru capabil să contribuie activ cu soluții, punând în beneficiul comun al Europei punctele sale forte. Amenințarea Federației Ruse la adresa securității euroatlantice poate rămâne o realitate pentru anii următori. Europa trebuie să devină mai puternică, mai vocală, mai capabilă și astfel mai bine pregătită, prin consolidarea cooperării transatlantice, dezvoltarea interoperabilității capabilităților și mobilizarea eforturilor în deplină complementaritate cu NATO. Uniunea trebuie să ofere un sprijin susținut pentru întărirea rezilienței Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei, care se confruntă cu provocări dramatice pentru securitatea și stabilitatea lor. Sprijinul și susținerea partenerilor din Balcanii de Vest rămâne, de asemenea, o prioritate. În același timp, trebuie să investim mai multă atenție și resurse adecvate pentru a consolida capacitatea de a gestiona provocările complexe ale prezentului și viitorului, care depășesc sfera militară convențională și se extind la spațiul cibernetic și la amenințări de tip hibrid. Totodată, pregătirea pentru un viitor sigur presupune și investiții semnificative în educație și dezvoltarea aptitudinilor digitale, dar și mobilizarea efortului comun la nivel național pentru a avea un mediu sănătos. Provocarea asigurării securității alimentare va reclama o acțiune eficientă în direcția reducerii dependențelor la nivelul Uniunii Europene, dar și pentru sprijinirea Ucrainei și a țărilor celor mai vulnerabile”, mai spune Iohannis.

Potrivit președintelui, criza actuală a relevat și necesitatea întăririi securității energetice a Uniunii Europene. Valorificarea resurselor din Marea Neagră, investițiile în noile tehnologii în domeniul energiei nucleare și în producerea de energie regenerabilă, precum și demersurile de consolidare a conectivității energetice vor permite României să contribuie activ la eforturile europene în materie, asumând un rol de pol regional de securitate energetică, spune Klaus Iohannis.

„Actualul război este și unul îndreptat împotriva tuturor principiilor și valorilor europene care constituie esența și liantul construcției europene – democrația, statul de drept și drepturile fundamentale. Lecțiile învățate din istoria noastră ne-au arătat că, în absența principiilor democratice, nu poate fi asigurat un viitor stabil, prosper și pașnic. La 15 ani de la aderare, națiunea noastră demonstrează că este dinamică, profund pro-europeană, capabilă de empatie, compasiune, spirit de sacrificiu și a interiorizat pe deplin solidaritatea, respectul pentru demnitatea umană și protejarea drepturilor omului. Iar entuziasmul tinerilor români, nucleul vibrant al societății noastre, va fi forța motrice a următoarei etape de dezvoltare a României europene”, afirmă Iohannis.

La rândul său, premierul Nicolae Ciucă, spune că Ziua Europei marchează momentul de referință de acum 72 de ani, în care șeful diplomației franceze de la acea vreme, Robert Schuman, prezenta celebra Declarație care îi poartă numele, pusă la punct împreună cu Jean Monnet.

Ciucă evocă și el primele cuvinte ale Declarației Schuman, care sunt astăzi la fel de actuale: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă”.

„Acum, când spectrul războiului amenință din nou pacea globală, după perioada dificilă a pandemiei, Europa dă dovadă mai mult ca oricând de unitate și solidaritate și face toate eforturile pentru apărarea păcii. Unitatea și coeziunea statelor membre, coerența reprezentării intereselor noastre prin instituțiile UE sunt susținute prin umanitatea arătată de cetățenii noștri. Iar românii, azi, au demonstrat, prin generozitatea cu care și-au deschis ușile caselor pentru refugiații ucraineni, că valorile pe care le împărtășim la nivel european sunt reale, că solidaritatea este calea dezvoltării noastre împreună. Născută ca un nucleu al păcii și solidarității, Uniunea Europeană s-a dezvoltat, s-a consolidat, a depășit provocări economice și sociale majore de-a lungul celor peste șapte decenii de existență. Grație mobilizării la nivelul Uniunii, România și toate celelalte state membre au beneficiat de răspunsul european comun la criza provocată de pandemie, iar mecanismul european de redresare și reziliență reprezintă un prețios punct de sprijin pentru perioada următoare. Toate aceste eforturi merg în direcția consolidării proiectului european, cu deschidere spre ceea ce își doresc cetățenii statelor membre.
Propunerile conturate în ultimele luni, pe baza dezbaterilor și dialogului cu cetățenii în cadrul Conferinței privind viitorul Europei indică o gamă largă de preocupări pentru perioada următoare, de la schimbările climatice la sănătate, consolidare economică, locuri de muncă, gestionarea migrației și rolul construcției europene în plan global”, spune premierul Ciucă.

Potrivit prim-ministrului, România are, azi, toate resursele necesare pentru a fructifica oportunitățile de dezvoltare în beneficiul cetățenilor săi.

„La cele 40 de miliarde de euro – bani europeni deja prezenți în economia țării noastre, alte peste 80 de miliarde de euro vor contribui la accelerarea modernizării și recuperarea decalajelor de dezvoltare economică față de partenerii noștri vestici. Provocările acestei perioade determină ca solidaritatea statelor membre să se manifeste și față de țările cu perspective de integrare europeană – Ucraina, Republica Moldova, Georgia. Iar răspunsul comun care a coagulat în acest context statele membre demonstrează consolidarea proiectului european, din care și România face parte”, mai spune Ciucă.

Și președintele Senatului, Florin Cîțu, a transmis un mesaj de Ziua Europei.

„Din 2007 suntem parte din marea familie europeană. Ziua Europei are o semnificație deosebită pentru Uniunea Europeană și pentru statele membre. Unitatea și solidaritatea sunt valorile fundamentale ale Declarației lui Robert Schuman în urmă cu 72 de ani. În contextul agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a demonstrat spiritul european prin solidaritatea, unitatea și răspunsul solidar al statelor membre arătate Ucrainei. Crearea pieței comune a cărbunelui și a oțelului a asigurat pacea, stabilitatea și prosperitatea în Europa. Două lucruri fundamental liberale: producția comună și, mai târziu, comerțul liber, au salvat și au condus la cea mai puternică comunitate economică. Astăzi, soluțiile pentru oprirea războiului din Ucraina rezidă în aceleași două instrumente: independența energetică a Uniunii Europene și oprirea totală a comerțului cu Rusia. <Pacea mondială nu va putea fi salvgardată fără eforturi creatoare pe măsura pericolelor care o amenință> – Declarația de la 9 mai 1950”, este mesajul președintelui Senatului.