Cip în creier. Vor să-l folosească în întreaga lume

China ajunge din urmă SUA în domeniul tehnologiei creierului, rivalizând cu firme precum Neuralink, compania lui Elon Musk, relatează CNN. „Vreau să mănânc” a apărut cu caractere chinezești pe un computer dintr-un spital public din centrul Beijingului. Cuvintele au fost formate din gândurile unei femei în vârstă de 67 de ani cu scleroză laterală amiotrofică (SLA), cunoscută și sub numele de boala Lou Gehrig, care nu poate vorbi. Demonstrația, filmată în martie de postul de radio și televiziune din Beijing, a făcut parte dintr-un studiu clinic care a implicat cinci pacienți cărora li s-a implantat un cip de mărimea unei monede numit Beinao-1, o așa-numită interfață wireless creier-computer (BCI) – o tehnologie condusă de oameni de știință din SUA, dar în care experții spun că China recuperează rapid decalajul.

Luo Minmin, directorul Institutului Chinez pentru Cercetarea Creierului (CIBR) și cercetătorul-șef din spatele studiului, a declarat că există o nevoie „foarte puternică” de tehnologia BCI, spunând că au fost „copleșiți” de solicitările potențialilor pacienți.

„Pacienții spuneau că se simt atât de bine, ca și cum ar putea câștiga sau recâștiga controlul asupra mușchilor (lor)”, a declarat el pentru CNN în luna mai, în timpul unui interviu rar acordat la laboratorul său, situat la o oră de mers cu mașina de Spitalul Xuanwu din Beijing, unde a avut loc studiul clinic.

Luo a spus că tehnologia demonstrează o „precizie ridicată” în decodarea semnalelor din creierul pacienților și traducerea semnalelor în text, vorbire sau mișcări ale mașinilor. Echipa sa intenționează să accelereze studiile clinice pe oameni prin implantarea de cipuri la încă 50 până la 100 de pacienți în următorul an.

„Sperăm că putem accelera acest proces”, a spus el. „Dacă se dovedește a fi sigur și eficient… poate fi utilizat clinic în întreaga lume.”

În luna mai, Beinao-1 afirmă că un total de cinci pacienți, același număr ca și Neuralink-ul lui Elon Musk, au implanturile sale. O altă companie americană, Synchron, ai cărei investitori îi includ pe Jeff Bezos și Bill Gates, a efectuat studii cu 10 pacienți, șase în Statele Unite și patru în Australia.

Maximilian Riesenhuber, profesor de neuroștiințe la Universitatea Georgetown, care nu a fost implicat în studiile Beinao, a declarat pentru CNN că, deși a început mai târziu decât SUA, China face progrese.

„China a demonstrat cu siguranță capacitatea nu doar de a recupera decalajul, ci și de a fi competitivă și, acum, de fapt, de a începe, de a conduce domeniul în anumite domenii”, a spus el. „În mod interesant, există o mulțime de activități de cercetare în ambele țări, deoarece au realizat potențialul BCI.”

Conform Precedence Research, o firmă de cercetare de piață, piața tehnologiei creierului a valorat aproximativ 2,6 miliarde de dolari anul trecut și se așteaptă să crească la 12,4 miliarde de dolari până în 2034. Dar atât pentru China, cât și pentru SUA, această tehnologie înseamnă mult mai mult decât bani.

Liderul chinez Xi Jinping și-a propus de mult timp să transforme țara sa într-o putere științifică și economică. În martie, el a scris în presa de stat că industria tehnologică a devenit „prim-planul” și „principalul câmp de luptă” al concurenței globale. Ambițiile sale au stârnit îngrijorare în SUA, ducând la un război tehnologic continuu, în special în industria semiconductorilor.

O abordare diferită

CIBR a fost fondat în comun de guvernul municipal din Beijing și mai multe universități locale în 2018, la aproximativ doi ani după ce Elon Musk a fondat Neuralink lângă San Francisco.În 2023, CIBR a incubat o companie privată numită NeuCyber NeuroTech pentru a se concentra pe produse tehnologice pentru creier, cum ar fi Beinao-1. Luo, care este și cercetătorul șef al startup-ului, a oferit CNN acces rar la institut în luna mai.

Ani de zile, a spus el, pacienta cu SLA, care are peste 60 de ani, nu a putut să se exprime.

„Este trează, știe ce vrea, dar nu a putut vorbi”, a spus omul de știință, care și-a obținut doctoratul în neuroștiințe de la Universitatea din Pennsylvania și a petrecut aproape un deceniu în SUA. „După implantare, acum poate rosti propoziții simple destul de precis prin intermediul sistemului.”

Toți cercetătorii BCI trebuie să abordeze echilibrul dintre risc și eficacitate.

Riensenhuber a spus că majoritatea firmelor americane folosesc metoda mai invazivă de a plasa cipuri în interiorul durei mater, un strat exterior de țesut care acoperă și protejează creierul și măduva spinării, pentru a capta un semnal mai bun. Însă aceste metode necesită intervenții chirurgicale mai riscante.

„Este interesant de văzut că NeuCyber este aparent capabil să obțină suficiente informații chiar și prin dure mater pentru a permite decodificarea unor cuvinte specifice”, a spus el.Testul pe pacientul cu SLA, care a început în martie, a marcat al treilea studiu clinic al cipului Beinao-1 la oameni. Aceste studii au constituit ceea ce dezvoltatorii au descris într-un comunicat de presă drept „prima serie din lume de implantare semi-invazivă de BCI wireless în creierul uman”. Până în luna mai, au fost efectuate încă două studii, pentru un total de cinci.

Ambiție clară

Pe fondul tensiunilor geopolitice crescânde, comparațiile dintre descoperirile tehnologice din SUA și China sunt frecvente. Tehnologia de interfață creier-computer a apărut pentru prima dată în anii 1970 în SUA.

Decenii mai târziu, administrația Obama a lansat „Inițiativa Creierului” în 2013, investind peste 3 miliarde de dolari pentru a finanța peste o mie de proiecte de tehnologie neuroștiințifică de atunci, potrivit Institutului Național de Sănătate.

Synchron, cu sediul în New York, a fost prima firmă care a început studiile pe oameni în iulie 2021. Trei ani mai târziu, un nou sistem BCI dezvoltat la UC Davis Health a tradus semnalele cerebrale ale unui pacient cu SLA în vorbire, atingând o precizie de 97% – cel mai precis sistem de acest gen, a anunțat universitatea într-un comunicat. În același an, compania lui Musk a finalizat primul său studiu pe oameni, permițând participantului să controleze un mouse de computer cu un implant cerebral.

China a început să dezvolte tehnologia creierului abia în anii 1990, dar progresează rapid. În 2014, oamenii de știință chinezi au introdus ideea unui proiect național privind tehnologia creierului, care să se potrivească cu eforturile similare din SUA și Europa, potrivit Ministerului Științei și Tehnologiei. Doi ani mai târziu, tehnologia creierului a fost menționată în planul cincinal al țării, care prezintă prioritățile și obiectivele naționale ale Chinei.

„Știința creierului este o noutate în China”, a declarat Lily Lin, fostă asistentă de cercetare la una dintre cele mai importante unități de cercetare în neuroștiințe din China, din 2021 până în 2023. „Deci, a început puțin târziu, dar viteza sa de dezvoltare a fost mai rapidă decât în alte țări. Și țara a acordat o mulțime de fonduri multor unități de cercetare științifică, iar această finanțare crește în fiecare an.”

Anul trecut, guvernul a emis primele sale linii directoare etice pentru cercetarea în acest domeniu. La nivel local, administrațiile municipale din Beijing, Shanghai și alte orașe importante au oferit, de asemenea, sprijin companiilor de tehnologie a creierului, de la cercetare și studii clinice până la comercializare.

Riesenhuber și alți cercetători de la Universitatea Georgetown au publicat în 2024 un studiu despre dezvoltarea BCI în China, afirmând că eforturile cercetătorilor chinezi au fost „comparabile ca sofisticare” cu cele din SUA și Regatul Unit.

„Am constatat că cercetarea BCI neinvazivă din China este comparabilă cu cea a altor națiuni avansate din punct de vedere științific și că lucrează pentru a depăși obstacolele în calea unei fidelități, a unui randament și a unei utilizări mai largi”, conform rezumatului problemei. „Cercetarea BCI invazivă din China, deși istoric în urma eforturilor sale neinvazive, a accelerat ritmul și se apropie de standardele globale de sofisticare.”

Luo, care a lucrat în ambele țări, spune că SUA este „pionierul” atât în tehnologia cerebrală invazivă, cât și în cea neinvazivă. Însă, compararea Beinao-1 cu Neuralink este ca și cum ai privi „merele și portocalele”, a adăugat el.

Cele două sisteme diferă nu doar prin amplasarea implantului, ci și prin tipul de semnale cerebrale înregistrate, precum și prin metoda de transmitere a datelor. Cipul chinezesc înregistrează o gamă mai largă de zone ale creierului, cu o precizie mai mică pentru fiecare neuron.

„Per total, nu cred că aceste două produse se află într-o relație competitivă sau exclusivă”, a adăugat Luo. „Juriul încă nu s-a pronunțat și nu știm încă care cale va aduce beneficii mai mari pacienților în cele din urmă.”