Coaliția a bătut palma. Tăieri în administrație, concesii pentru PSD, impozitul pe firme scade

• plafonarea numărului de angajați pentru primării și consilii județene
• grilă de salarizare unică pentru primăriile care nu-și pot acoperi cheltuielile
• posibilitatea ca un funcționar public să aibă norma împărțită în mai multe primării
• limitarea numărului de polițiști locali
• suspendarea permisului, dacă nu se achită amenda în 90 de zile
• descentralizarea organizării jocurilor de noroc, astfel încât primăria să aibă dreptul de a decide dacă autorizează sau nu această activitate pe raza localității

Blocajul din coaliție și opoziția PSD

Pe 29 august, Guvernul se reunește pentru a trece prin ședință cele șase proiecte de lege din pachetul doi, inclusiv cel privind reforma administrației. Numai că reforma nu a mai trecut și a fost amânată pentru o nouă ședință de guvern duminică, din cauza blocajului din coaliție și opoziției PSD.

„Am încheiat ședința de Guvern în care pe ordinea de zi au fost 5 din cele 6 pachete pe care ni le-am propus să le adoptăm prin asumarea răspunderii. Pachetul pentru administrație publică va fi discutat duminică astfel încât la finalul săptămânii viitoare toate proiectele să fie adoptate”, spunea Ilie Bolojan la finalul ședinței.

Și în ședința de duminică nu s-a ajuns la niciun consens pe reforma administrației, astfel că Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe 1 septembrie pe pachetul 2, fără mult-promisa reformă a administrației, adică pe cele 5 proiecte, în loc de 6, cât erau prevăzute inițial.

Medierea lui Nicușor Dan, fără rezultat

Ulterior, pe 2 septembrie, președintele Nicușor Dan a încercat să medieze divergențele dintre partide la Cotroceni. Premierul Bolojan venise la discuții cu o propunere de reducere a 13.000 de posturi. În schimb, PSD a venit la discuții cu o serie de propuneri, dar și de cifre:
„România are astăzi 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), cu un total de 189.777 posturi în administrația locală. Simulările actuale privind o reducere de 45% din totalul posturilor ar conduce, în practică, la 17.815 posturi ocupate desființate, adică o scădere medie de 14% din totalul efectiv”, se arată în documentul PSD.

Doar că medierea președintelui nu a avut niciun rezultat, după cum vedem că reforma nu este închisă nici astăzi. Ilie Bolojan a spus în aceeași zi cu întâlnirea cu președintele că pachetul privind administrația locală va fi finalizat la jumătatea lunii septembrie și că va include o reducere de 10% a posturilor efectiv ocupate.

Termene ratate și noi amânări

După ce și termenul de 15 septembrie a fost devansat, pe 27 octombrie Ilie Bolojan avansa un nou termen: luna noiembrie.

„Reforma administrației trebuie adoptată în noiembrie. Nu există altă soluție”, spunea premierul la Digi24.

Pe 17 noiembrie, după discuții intense în coaliție și cu Asociația Municipiilor din România (AMR), condusă de social-democrata Lia Olguța Vasilescu, dar și cu Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR), condusă tot de social-democratul Alfred Simonis, premierul spunea la un eveniment al AMR că „probabil că săptămâna viitoare ne asumăm răspunderea pe reforma administrației”.

Alegerile, noul „obstacol” din calea reformei

Un nou termen, o nouă amânare. Reforma a rămas în pom din cauza alegerilor locale parțiale stabilite în coaliție pe 7 decembrie. Și cum partidele au mers cu candidați separați, motivul invocat a fost pentru a nu crea tensiuni și mai mari între partide și pentru a nu exista atacuri între candidați, deși, la discuțiile din ultima ședință a Coaliției, liderii nu au ajuns la un acord de principiu pe reducerea cu 10% a cheltuielilor cu salariile din administrația centrală.

În schimb, în administrația locală a existat un acord de principiu pe reducerea cu 10% din totalul posturilor ocupate.

Presiunea legii bugetului

Însă după alegeri, coaliția a rămas blocată, iar prima ședință are loc miercuri, la Palatul Victoria. Reforma trebuie adoptată cât mai repede, pentru ca impactul noilor măsuri să fie cuprins în legea bugetului pe 2026, anunțată pentru luna ianuarie a anului viitor.

Surse guvernamentale susțin că este bătut în cuie în coaliție reducerea cu 10% din posturile ocupate, iar Ilie Bolojan nu ar fi de acord cu o reducere a salariilor.

Kelemen Hunor a declarat luni la Digi24 că speră ca până în ianuarie reforma administrației să fie trecută prin angajare în Parlament, într-o sesiune extraordinară, astfel încât reducerile să se regăsească în legea bugetului.

„Se poate lua decizia, este posibilă, dar trebuie asumată într-o sesiune extraordinară în ianuarie. Fizic, nu văd cum ar putea fi luată mai repede”, a spus liderul UDMR.

Condițiile puse de PSD

De cealaltă parte, surse politice din interiorul PSD spun că nu vor mai accepta nicio angajare a răspunderii premierului fără un pachet de relansare economică, cerut de PSD încă din luna septembrie.

Ce măsuri de relansare a propus PSD, printre altele:

• deducere suplimentară din baza impozabilă pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de 100% sau 200%
• credit fiscal: scutirea de la plata impozitului pe profit pe o durată de 5 ani
• garanții de stat pentru credite bancare
• cutire de la plata impozitului pe profit până la 50% din valoarea investiției
• politici de achiziție bazate pe criterii care favorizează producția autohtonă

Vezi măsurile de relansare economică propuse de PSD – AICI

Ce prevede proiectul

Cotidianul.ro a obținut în exclusivitate, pe 18 noiembrie, un draft care cuprinde tăierile din administrația locală și centrală. Varianta consultată de Cotidianul duce la tăierea a 30% din posturile ocupate și neocupate la nivel local, totuși nu mai mult de 20% din posturile real ocupate. Însă rămâne de văzut care va fi varianta finală pe care o va stabili coaliția.

Reduceri la nivelul primăriilor și consiliilor Județene

La nivel local, Guvernul stabilește o tăiere cu 30% a numărului total de posturi, însă fără depășirea a 20% din număul total de posturi real ocupate. În total, ar urma să fie concediați aproximativ 13.000 de persoane din administrația publică locală, conform estimărilor.

Totuși, Guvernul dă varianta autorităților locale ca în anul 2026 să aleagă dintre tăierea posturilor ocupate și diminuarea cheltuielilor de personal, adică îi lasă pe primari să aleagă dacă dau afară oameni sau taie din salarii. Din anul 2027, însă, este obligatoriu să taie din posturi.

„În aplicarea alin. (1) și (3) autoritățile administrației publice locale au în vedere următoarele reguli:

a) reducerea cu 30% a numărului de posturi de la pct. 1 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 nu trebuie să conducă la depășirea unui procent mai mare de 20% aplicat posturilor ocupate

b) autoritățile deliberative, la propunerea ordonatorului principal de credite, pot stabilii ca reducerea de posturi calculată prin aplicarea procentului de 30% la numărul maxim de posturi stabilit pentru punctul 1 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 să fie realizat prin reduceri de posturi la toate punctele din anexa la respectiva ordonanță de urgență, sub condiția ca prin însumarea posturilor reduse să se obțină reducerea prevăzută de lege.

În anul 2026, în mod temporar, autoritățile deliberative, la propunerea ordonatorului principal de credite, pot aproba, ca variantă alternativă la reducerea posturilor ocupate prin aplicarea prevederilor lit. a) și/sau b), diminuarea cheltuielilor de personal. Cuantumul diminuării se determină, după cum urmează:

se calculează media aritmetică lunară a execuției cheltuielilor de personal realizate în anul 2025 aferente posturilor stabilite pentru punctul 1 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010;
media calculată la lit. i) se împarte la numărul de posturi stabilite pentru punctul 1 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010;
cuantumul calculat la lit. ii) se înmulțește cu numărul posturilor ocupate ce ar trebui desființate și cu 10 luni reprezentând numărul de luni dintre 1 martie și 31 decembrie 2026, perioadă pentru care trebuie aplicată măsura.

(11) Unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale care au aplicat în anul 2026 prevederile alin. (7), lit. c) trebuie să ia măsuri până la 31 decembrie 2026, astfel încât începând cu 1 ianuarie 2027 să fie respectate prevederile alin. (1) prin aplicarea alin. (7) lit. a) și/sau b)”, se arată în proiect.

Reduceri la nivelul administrației centrale

În ceea ce privește reforma din administrația centrală, ministerele și autoritățile din subordine trebuie să reducă cu 10% cheltuielile de personal, până la 1 martie 2026. Excepții există pentru creșe, unitățile școlare din învățământul preuniversitar și unitățile sanitare și de asistență medicală.

„Art. XLIX. – (1) În anul 2026 cheltuielile de personal din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor, instituțiilor subordonate ministerelor, din cadrul altor instituții și autorități publice, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum și din cadrul altor organe de specialitate ale administrației publice, din autoritățile administrative autonome, din alte instituții, indiferent de modul de finanțare al acestora, cu excepția cheltuielilor de personal aferente creșelor, unităților școlare din învățământul preuniversitar, precum și a celor aferente unităților sanitare și unităților de asistență medicală, se reduc cu 10% față de cheltuielile de personal înregistrate în anul 2025 diminuate cu cheltuielile de personal aferente organizării alegerilor din anul 2025.

(2) Reducerea de 10%, prevăzută la alin. (1) se aplică centralizat asupra tuturor cheltuielilor de personal, respectiv cele înregistrate la nivelul ordonatorului principal de credite și a celor înregistrate la nivelul ordonatorilor secundari sau terțiari de credite, după caz. Ordonatorii principali de credite pot stabili procente mai mari sau mai mici de 10% pe fiecare ordonator de credite, însă reducerea cumulată în anul 2026 a cheltuielilor de personal trebuie să fie de 10%.

(4) Procedura de reorganizare a autorităților și instituțiilor enumerate la alin. (1) se definitivează până cel târziu 1 martie 2026”, se arată în proiect.

Jocuri de noroc

Proiectul de lege prevede și opțiunea ca un consiliu local să decidă dacă se pot desfășura activități de jocuri de noroc în localitate.

„Art. 181. (1) Consiliul local decide, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă se pot desfășura activități de jocuri de noroc.

(2) În cazul în care consiliul local decide ca pe teritoriul unității administrativ teritoriale pe care o reprezintă să se desfășoare activități de jocuri de noroc, acestea sunt condiționate de obținerea, în prealabil, a autorizației anuale de funcționare.

„(2) Pentru jocurile de noroc prevăzute la alin. (1), precum şi pentru orice alte tipuri de jocuri de noroc organizate în condiţiile stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă este obligatorie deţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, respectiv a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc. În cazul desfășurării activității în locații fizice, este necesară și deținerea autorizației de funcționare eliberate de autoritatea administrației publice locale competente”, scrie în proiectul de lege intrat în posesia Cotidianul.

Pensiile speciale ale aleșilor locali nu sunt nici eliminate, dar nici nu e amânată intrarea în plată

Cu toate că modifică numeroase articole din Codul administrativ, Guvernul nu ia măsură referitoare la pensiile speciale ale aleșilor locali. În lipsa unei decizii clare de amânare a intrării în plată, ar urma să fie acordate de la 1 ianuarie 2026. Până în prezent, cinci ani la rând, echipele de la Palatul Victoria au amânat intrarea în plată.

Poliția locală

Proiectul de lege prevede și faptul că localitățile mai mici de 4.500 de locuitori pot avea poliție locală, dar doar cu o condiție. Mai exact, acestea vor trebui să asigure cheltuielile de funcționare din venituri proprii. Mai mult, numărul maxim de polițiști locali pentru aceste localități este de trei.

„Unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii, așa cum sunt definite la art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

În acest caz numărul este de maxim trei polițiști locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean”, se arată în proiect.

Clădirile fără autorizație, impozitate dublu

Proiectul prevede reglementări și în ceea ce privește clădirile care nu au autorizație de construire. Astfel, pentru cele care sunt construite după anul 2001 și nu au autorizație, impozitul va fi majorat cu 100%.

„Pentru lucrările realizate fără autorizație de construire, cu excepția celor edificate anterior datei de 1 august 2001, valoarea de impozitare se calculează în raport cu suprafața clădirii executate și se stabilește un impozit majorat cu o cotă de 100% față de valoarea de impozitare stabilită conform legii, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării”, este prevederea din lege.

Repercusiuni pentru cei care nu-și plătesc taxele

Numele celor care nu își plătesc taxele va fi făcut public.

5. La articolul 162, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Organele fiscale au obligația de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor, persoane fizice și persoane juridice, care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații.”

Mai mult, pentru a-și cumpăra o mașină sau un imobil, românii trebuie să demonstreze că și-au plătit obligațiile fiscale

3. La articolul 159, după alineatul (51), se introduce un nou alineat, alin. (52), cu următorul cuprins:

„(52) Pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor şi a mijloacelor de transport, cumpărătorii ce dobândesc bunurile trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își au domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz. Prezentarea certificatelor de atestare fiscală poate fi înlocuită de verificarea, pe cale electronică, a situației obligațiilor fiscale datorate.”

Iar cei care nu-și plătesc amenzile în 90 de zile vor avea permisul suspendat.

Art. XVIII. – (1) Titularii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu au dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie pe drumurile publice, în cazul în care nu își îndeplinesc, în termen de 90 de zile lucrătoare de la data termenului calculat potrivit art. 28, alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, obligațiile de plată a creanțelor provenite din amenzile contravenționale care le-au fost aplicate în calitate de conducători de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.