Comisia specială privind legile justiţiei reia, luni, dezbaterile privind statutul magistratului, după ce, săptămâna trecută, a adoptat mai multe modificări, stabilind că protocoalele semnate de CSAT și serviciile de informaţii care privesc justiţia sunt de interes public.
Parlamentarii comisiei speciale privind justiţia au adoptat, vineri, un amendament referitor la numirea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căruia preşedintele României nu poate refuza numirea acestora.
De asemenea, parlamentarii au modificat Statutul procurorilor şi judecătorilor, astfel Preşedintele României nu va mai putea refuza motivat o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor. Amendamentul a fost propus de UNJR şi susţinut de PSD-ALDE şi UDMR
Ministerul Public a transmis, sâmbătă, un punct de vedere referitor la unele amendamente votate de Comisia parlamentară specială pentru legile justiției, avertizând că „se conturează premisele eliminării independenței procurorului, ca primă etapă pentru anularea statutului de magistrat al acestuia”.
„Ministerul Public atrage atenția asupra faptului că, în cursul zilei de ieri, 24 noiembrie 2017, Comisia parlamentară specială pentru legile justiției a votat modificarea unor articole de lege într-o formă prin care, în mod evident, se conturează premisele eliminării independenței procurorului, ca primă etapă pentru anularea statutului de magistrat al acestuia, cu consecințe negative asupra calității actului de justiție.
Astfel, articolul 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor consacră independența și stabilitatea procurorilor, atribute care nu se mai regăsesc în forma amendată și votată de Comisia parlamentară specială pentru legile justiției”, se arată într-un punct de vedere postat pe pagina de Facebook a instituției.
Modificarea adusă, arată Ministerul Public, reprezintă astfel o îndepărtare clară de la textul constituțional, care situează procurorii în cadrul autorității judecătorești.
Constitutia zice la art.124 si art.126 ca justitia se infaptuieste de catre judecatorii si de catre instante judecatoresti,nici vorba de procurori,care ei trebuie sa faca doar cercetarea eventualelor infractiuni conform art.131 si au doar niste reprezentanti in CSM,alaturi de judecatori,care,cu totii sunt alesi acolo de ai lor, dar validati de SENAT, conform art.133(2a).Conform art.132,”Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.DECI PROCURORII NU PREA AR TREBUI SA FIE NISTE „PORTOCALE” DE CAPUL LOR.Asa ca sa fie TEXT CONSTITUTIONAL,sau sa nu fie? Sau sa fie doar asa cum ne place noua sa-l smecherim?
Da, ai dreptate dar adevarul arata ca, ”juztitia in Romania este infaptuira DOAR cand ii permite parlamentul”, parlament care ”geme de infracgtori penali”, de ce infractori penali in parlament ?, pentruca, EI nu vor permite justitie sa i9i ”declare vinovati sau nevinovati” stiind ca daca ”renunta la mult celebra imunitate, sunt deja cu ”o mana in catuse”, celebra imunitate nu are nimic cu infractiunile penale !!!, de cand au ajuns ”hotiile si escrocheriile protejate de imunitate ???, care tara din Europa, ca tot suntem in Europa, protejeaza ”hotia si escrocheia prin imunitate in afara de Romanie !. Ba mai mult, se stie si rastie ca, orice comisie parlamentara esrte imnediat ”deceretata si intra in functiune ” pentru a ”masca, sterge orice fapta sau dovezi care sunt legate de ei, parlamentarii, in nici o tara din lume, parlamentul nu ”face justitie”, ci legi, iar legile din Romania, niste brambureli atat de lipsirte de logica si constitutionalitate incat, orice avocat ”smecher sau … al diavolului – cum sunt numiti avocatii care apara infractorii si … si parlamentarii”a sunt numiti, deci, orice avocat smecher le ”desfiinteaza ca fiind ”neconstitutionale !”, atunci, care naiba ii rolul parlamentului roman in afara de minciuna, hotie si escrocherie ?.