Companiile de stat, un sector cu două viteze. Profit la vârf, probleme financiare în rest

Companiile de stat din România funcționează tot mai clar „cu două viteze”. Un grup restrâns, dominat de companii din energie, are rezultate peste media sectorului privat. În schimb, majoritatea societăților de stat se confruntă cu probleme de lichiditate, datorii și restanțe. Contribuția întregului sector la valoarea adăugată din economie s-a înjumătățit în două decenii, de la 13% în 2004 la 6% în 2024, arată o analiză publicată de viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.

Datele arată diferențe mari între cele mai profitabile companii controlate de stat și restul sectorului. Primele zece companii cu capital majoritar de stat, active în special în energie, au o profitabilitate peste media companiilor private. Rezultatele sunt susținute și de pozițiile privilegiate pe care unele dintre aceste societăți le au pe piață. Situația se schimbă însă atunci când cele zece companii sunt scoase din calcul.

Restul companiilor de stat rămân în zona de risc

Companiile de stat cu rezultate mai slabe sunt mult mai vulnerabile financiar, potrivit analizei. Problemele devin și mai vizibile în perioadele în care economia încetinește. Cheltuielile salariale au ajuns, în cazul acestor firme, la peste 50% din cifra de afaceri. Cosmin Marinescu arată că nivelul poate indica inclusiv existența unor scheme supradimensionate de personal.

În același timp, profitabilitatea raportată la numărul de salariați rămâne modestă, chiar dacă utilizarea activelor este relativ eficientă în comparație cu cea a companiilor de stat din alte țări europene. Indicatorul agregat de sănătate financiară plasează companiile de stat în zona de risc. Diferența față de firmele private este și mai mare dacă sunt eliminate cele mai profitabile zece societăți de stat. În ultimii zece ani, gradul de îndatorare al companiilor de stat cu rezultate mai slabe a crescut cu aproximativ 14 puncte procentuale. Indicatorul de lichiditate a coborât spre 60%.

Evoluția este opusă celei din mediul privat. Acolo, gradul de îndatorare s-a redus cu nouă puncte procentuale, iar lichiditatea a urcat la peste 120%.

Datele privind profitul arată aceeași ruptură. În 2024, marja de profit a companiilor de stat profitabile a rămas mult peste cea a sectorului nefinanciar în ansamblu. Dacă sunt scoase însă din calcul cele mai performante zece societăți, rezultatul grupului coboară în teritoriu negativ.

Companiile de stat își achită mai greu facturile. Restanțele depășesc 20%

Problemele financiare se văd și în relația companiilor de stat cu furnizorii. Durata de plată a facturilor este, în general, de trei ori mai mare decât media înregistrată în economie, potrivit analizei. Rata restanțelor s-a redus în ultimul deceniu, dar continuă să fie mult peste cea a companiilor private. În 2024, aceasta depășea 20% în cazul societăților de stat, față de aproximativ 9% pentru firmele private.

Companiile de stat au și o pondere ridicată în arieratele acumulate în economie. Peste 30% dintre restanțele proprii și aproximativ 40% dintre arieratele față de bugetul de stat ale companiilor nefinanciare provin din acest sector.

Structura datoriilor diferă puternic față de cea a mediului privat. În cazul firmelor private, cea mai mare parte a arieratelor este către furnizori. La companiile de stat, datoriile către buget au o pondere mult mai ridicată.

„Radiografia companiilor de stat conturează, așadar, un sector care funcționează cu două viteze: pe de o parte, există un număr restrâns de companii performante, care merită să revendice poziții competitive în plan regional și european. Pe de altă parte, există o largă majoritate de societăți care se confruntă cu vulnerabilități financiare și structurale”, arată Cosmin Marinescu.

Viceguvernatorul BNR cere accelerarea profesionalizării conducerilor

Analiza pune accent și pe guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. România a început în 2022 procesul de aliniere la standardele OCDE, iar evaluările organizației au consemnat progrese, dar și probleme care nu au fost încă rezolvate. Una dintre măsurile adoptate a fost înființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Măsura este legată și de îndeplinirea unui jalon din PNRR.

Datele privind conducerile companiilor publice arată că numărul mandatelor provizorii a scăzut în 2025. La întreprinderile publice centrale existau, la 31 iulie 2025, 347 de membri ai consiliilor de administrație sau de supraveghere cu mandate permanente și 251 cu mandate provizorii. La începutul anului, raportul era de 309 mandate permanente și 354 provizorii. În companiile publice locale, diferența este mai mare. La finalul lunii iulie 2025 erau 2.250 de poziții permanente și 153 provizorii, față de 1.919, respectiv 493 la începutul anului.

Marinescu susține că reducerea mandatelor provizorii trebuie continuată, iar selecția conducerilor trebuie făcută pe criterii de competență și transparență. Printre soluțiile indicate se numără profesionalizarea managementului, restructurarea activităților neviabile, întărirea disciplinei financiare și listarea selectivă a unor pachete de acțiuni la companiile de stat.

„Administrate pe principii de guvernanță, transparență și responsabilitate, companiile de stat pot deveni un reper de stabilitate și reziliență, în special în sectoare cu caracter strategic, care trebuie să furnizeze, de exemplu, securitate energetică sau apărare națională”, afirmă viceguvernatorul BNR.

În lipsa unor schimbări, avertizează acesta, problemele financiare ale companiilor de stat pot continua să genereze costuri și riscuri pentru restul economiei.