Congresul AUR – Simion, despre candidatul la prezidențiale și cu cine nu va face alianță „niciodată”

Delegaţii la Congresul extraordinar al AUR l-au ales, duminică, pe George Simion ca preşedinte al partidului.

Au fost înregistrate 784 de voturi în favoarea moţiunii lui George Simion.

Pentru funcţia de preşedinte al AUR au candidat George Simion, cu moţiunea „România bogată: creştină şi democrată” şi parlamentarul Dănuţ Aelenei, cu moţiunea „Mai multă democraţie”.

Pentru moţiunea propusă de Dănuţ Aelenei au votat 38 de persoane.

Din echipa cu care a candidat George Simion fac parte, printre alţii, Claudiu-Richard Târziu – preşedinte CNC, Sorin Lavric – preşedinte Senat AUR, Marius-Dorin Lulea – prim-vicepreşedinte, Cristian David – secretar general, precum şi Adrian-George Axinia, Dan Tanasă, Gianina Şerban, Raluca-Elena Amariei, Robert Alecu şi Valeriu Munteanu – vicepreşedinţi.

Alegeri preliminare pentru candidatul la prezidențiale

Participanţii la Congresul AUR au decis în privinţa alegerii prin vot deschis de către toţi românii, „pe model occidental”, a candidatului formaţiunii la alegerile prezidenţiale din 2024, a anunţat liderul partidului, George Simion.

El a arătat că acest vot în privinţa candidatului AUR la prezidenţiale va avea loc în luna mai 2023, iar cei care se pot înscrie în cursă pot fi şi din afara partidului.

„Candidatul AUR la alegerile prezidenţiale va fi ales de către toţi românii prin vot deschis, pe model occidental. Toţi românii vor fi aşteptaţi în luna mai 2023 să îşi aleagă favoritul din rândul celor care se înscriu începând cu ziua de astăzi până în data de 16 mai la alegerile preliminare pentru susţinerea candidatului de către AUR. S-au rostit multe nume. Vă invit şi pe voi, cei din sală, să încercaţi. Acest om nu trebuie să fie neapărat membru de partid. Bineînţeles că ne-ar onora ca din sânul nostru să dăm ţării viitorul preşedinte, dar asta doar românii o pot face”, a declarat George Simion.

El a adăugat că este foarte important ca pentru această candidatură să fie aleasă persoana „cu cea mai mare aplecare la nevoile românilor şi cu cele mai mari şanse în al doilea tur de scrutin”.

„Începând cu 16 mai 2022 vă propun să începem seria de dezbateri prezidenţiale cu toţi cei care doresc să se înscrie în această competiţie şi întrunesc criteriile de eligibilitate şi întrunesc minimum de popularitate să pornească în acest drum. 70% dintre români nu mai merg la vot, 70% dintre români sunt dezamăgiţi de clasa politică, de aceea apelul nostru către fiecare român este să fie noul preşedinte, dacă are abilităţile şi convingerea necesară”, a mai spus George Simion.

La Congres, George Simion a dat de înțeles că nu vrea să fie candidatul AUR la alegerile prezidenţiale din anul 2024.

În cadrul Congresului extraordinar au fost adoptate două rezoluții, anunță AUR într-un comunicat transmis duminică.

Rezoluția „Reîntregirea națională a României” reiterează necesitatea imperioasă ca națiunea română să se reunească în granițele ei firești, în aceste zile în care sângerosul război dus de dictatorul Vladimir Putin în Ucraina amintește despre odiosul Pact Ribbentrop-Molotov care ne-a sfârtecat țara.

Pericolul invaziei, al ocupației militare ruse și impunerea federalizării, adică a transnistrizării, este unul real. Singura soluție de securitate  pe care o are spațiul Republicii Moldova este integrarea în NATO, iar aceasta se poate face doar prin Unirea cu România, unica garanție sigură și umbrelă de securitate pentru oamenii din Republica Moldova.

Alianța pentru Unirea Românilor va întreprinde toate demersurile politice necesare pentru dispariția graniței de pe Prut și pentru înfăptuirea unității naționale depline în cadrul Europei Unite și al NATO.

Prin Rezoluția „Independența energetică a României și respingerea agresiunii Federației Ruse asupra Europei”, Alianța pentru Unirea Românilor solicită imperativ:

1. Tragerea la răspundere a celor care au provocat majorarea artificială a preţurilor la energie şi gaze naturale.

2. Revenirea imediată, pe o perioadă determinată – până vor apărea condiții de concurență reală – la piața reglementată, atât în sectorul energiei electrice, cât şi în cel al gazelor naturale, prin limitarea profitului într-o marjă definită prin lege şi taxarea suplimentară substanțială a acestuia peste respectiva marjă (sumele provenite din taxarea suplimentară a profitului pot reprezenta o sursă importantă atât pentru finanțarea investițiilor destinate creşterii capacităților de producție a energiei electrice regenerabile, dar şi în sprijinul consumatorilor vulnerabili).

3. Înfiinţarea ,,coşului național de energie” din energia produsă de companiile la care statul român este acţionar (indiferent de procentul părților sociale deținute de acesta). Stabilirea „prețului de referinţă” al energiei pe baza „coşului național de energie”, nivel de la care se stabileşte prin lege marja de profit pe care companiile private o pot adăuga şi, implicit, nivelul de taxare suplimentară pe care statul o aplică peste marja de profit stabilită de lege.

4. Repunerea în funcţiune, fără întârziere, a tuturor capacităţilor de producţie a energiei electrice, inclusiv a celor pe cărbune, şi demararea de urgenţă a unor investiții în tehnologii moderne care reduc semnificativ gradul de poluare.

5. Finalizarea în regim de urgenţă a tuturor investițiilor începute în capacități de producere a energiei electrice.

6. Construcţia reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă şi de noi centrale nucleare pe râurile Siret, Mureş (în zona Lipova) şi Someş (în zona Dej).

7. Deschiderea, în cel mai scurt timp, a exploatărilor de gaze naturale în perimetre noi pentru a putea compensa imediat volumele importate din Federația Rusă.

8. Crearea, în regim prioritar, a cadrului necesar pentru exploatarea eficientă a gazelor naturale din Marea Neagră, în interesul poporului român.

9. Utilizarea gazelor naturale din Marea Neagră ca sursă alternativă de energie la gazele rusești și susținerea prioritară a unor programe de sprijin pentru crearea condițiilor ca aceste resurse să fie absorbite de piaţa internă, cum ar fi extinderea rețelelor de distribuţie sau industria chimică.

10. Demararea imediată a unor proiecte de investiții în capacități noi de producere a energiei electrice și sprijinirea activă a unor astfel de proiecte. Alocarea şi asigurarea, la prima rectificare bugetară, a bugetelor necesare începerii în acest an a construcţiei tuturor acestor obiective strategice.

11. Modificări în legislația de protecţie a mediului pentru a nu mai permite unor organizaţii şi persoane aflate în slujba unor interese străine să blocheze în instante construcția unor hidrocentrale finalizate în proporție de peste 90% sau a unor segmente de autostrăzi.

Totodată, la nivel european, România trebuie să renegocieze de urgenţă Planul de rezilienţă şi redresare, iar instituţiile europene trebuie să regândească piața de energie pentru ca statele membre ale UE să nu mai poată fi şantajate de grupuri de interese externe, dar și interne. Planurile păguboase Green Deal sau Fit for 55 trebuie oprite de urgență şi înlocuite cu programe serioase de protejare a mediului, care includ activitatea umană ca o normalitate

„Niciodată AUR nu va face alianţă cu Băsescu, cu Ponta, cu Tăriceanu, cu PSD şi cu PNL. Niciodată AUR nu va face alianţă cu partidele sistemului, cei care au încercat să ne întindă diferite curse crezând că suntem naivi. S-au înşelat. Nu există vreo problemă şi vreo divergenţă la nivelul conducerii AUR. Îi mulţumesc colegului meu, Claudiu Târziu, pentru că împreună am reuşit să construim o forţă politică patriotică, de esenţă conservatoare, creştină şi democrată în România. Nu aveam aşa ceva, era nevoie ca aşa ceva să apară, iar eu şi Claudiu vom fi până la capăt în această luptă”, a mai declarat George Simion, înainte începerea congresului formaţiunii.

Copreşedintele AUR, senatorul AUR Claudiu Târziu, și-a exprimat speranţa că noua conducere aleasă, duminică, la primul congres extraordinar al formaţiunii politice, va conduce AUR la guvernare, în 2024.

„Credem că am făcut o echipă foarte bună şi am lucrat foarte bine împreună cu George Simion, împreună în copreşedinţie, şi cu Sorin Lavric, preşedintele Senatului partidului. Am avut un triumvirat care s-a dovedit câştigător. Astăzi facem un pas mai departe în dezvoltarea partidului, ne împărţim mai bine atribuţiile între lideri şi cred că se va vedea un plus de succes în tot (…) Sperăm ca noua formulă să ne aducă la guvernare în 2024”, a spus Târziu.

El a menţionat că nu puteau fi contracandidaţi cei doi copreşedinţi care au fondat partidul. „Am considerat că este mai bine să ne împărţim clar atribuţiile”, a adăugat Târziu.

La reuniunea care se desfăşoară în Sala „Alexandru Ioan Cuza” de la Palatul Parlamentului, începând cu ora 12,00, participă 867 de delegaţi cu drept de vot, din toate filialele judeţene şi de peste hotare.

VIDEO Partidul a transmis live pe Facebook Congresul, presa neavând acces.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.