Consiliul Fiscal, prin nota de informare adresată Parlamentului European și semnată de președintele său, Daniel Dăianu, estimează că România a acordat Ucrainei, în perioada februarie 2022 – iunie 2025, un sprijin militar, umanitar și financiar de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Aceasta reprezintă echivalentul a 0,6% din PIB-ul României în 2021, iar media anuală a ajutoarelor se cifrează la circa 0,2% din PIB. O parte semnificativă din acest sprijin a fost acoperită din fonduri europene, subliniază nota de informare, bazată pe date AMECO, Institutul de economie mondială din Kiel și documente NATO.
Raportul a fost întocmit ca răspuns la solicitarea europarlamentarului Gheorghe Piperea privind impactul ajutoarelor acordate Ucrainei și Republicii Moldova asupra bugetului public și situației economice a României. Consiliul Fiscal atrage atenția că trebuie făcută distincția între impactul financiar al ajutoarelor externe și efectele indirecte ale războiului din Ucraina asupra economiilor UE, cum ar fi inflația, creșterea prețurilor la energie și perturbarea piețelor comerciale și financiare.
Potrivit raportului, deficitul bugetar al României este influențat preponderent de decizii interne. În 2021, deficitul era de 7,1% din PIB, iar analizele Consiliului Fiscal arată că derapajul bugetar din ultimii ani se datorează programărilor financiare inadecvate, deciziilor suboptime de politică fiscal-bugetară și insuficienței veniturilor fiscale.
Pe partea de cheltuieli, raportul subliniază că România a efectuat, în perioada 2020-2024, cheltuieli cu apărarea între 1,6% și 2,3% din PIB, conform datelor NATO. Cele mai mari subcategorii de cheltuieli au fost personalul militar și echipamentele, reprezentând aproape 80% din totalul cheltuielilor de apărare.
România se află în procedura de deficit excesiv din aprilie 2020. Deficitul bugetar a crescut în 2020 la 9,2% din PIB din cauza restricțiilor pandemice și a sprijinului acordat gospodăriilor și firmelor. În 2022, deficitul s-a redus la 6,4% din PIB, pe fondul creșterii veniturilor bugetare generate de inflație și de suprataxarea producătorilor de energie.
Începând cu 2023, deficitul a început să crească din nou, ajungând la 6,6% din PIB, ca urmare a indexării salariilor din sectorul public și a schemelor de compensare a prețurilor la energie. În 2024, deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din UE, determinat de creșterea cheltuielilor cu personalul și asistența socială, în timp ce veniturile bugetare au rămas scăzute comparativ cu media UE. România a înregistrat în 2024 un nivel al veniturilor fiscale de 28,5% din PIB, al doilea cel mai scăzut dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Consiliul Fiscal avertizează constant că deficitele bugetare mari din perioada 2019-2024 au creat vulnerabilități semnificative pentru economia românească și că sprijinul extern pentru Ucraina are un impact redus comparativ cu cauzele interne ale dezechilibrelor bugetare.
O să vină vremea ca cei care au făcut această risipă să fie executați, ca și cei cu vaccinul letal COVID și alte lepre.