Corina Crețu, despre PNRR: “România riscă chiar să dea bani înapoi”

Europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european, a analizat, într-un interviu acordat romaniatv.net, dificultăţile pe care le-ar putea avea România până la sfârşitul acestui an pentru a obţine primii bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilenţă (PNRR). Potrivit acesteia, România este în pericol “chiar să dea bani înapoi”.

• Ce obstacole ar putea întâmpina Guvernul în condiţiile în care sunt mai multe obligaţii pentru PNRR care trebuie îndeplinite până la sfârşitul acestui an?

Corina Creţu: „România este una dintre ultimele ţări care a reuşit adoptarea acestui plan care este realizat în urma pandemiei.

Acest plan deocamdată nu l-a văzut nimeni. Cred că e caz unic în Europa. A fost negociat cumva netransparent şi beneficiarii cred că ar fi fost primi care ar fi trebuit să fie informaţi pentru a-şi pregăti proiectele. E un capitol la care România a stat mereu prost.

Am încercat şi pe timpul când am fost comisar european să spun că România nu are proiecte mature, proiecte care să poată fi implementate”.

Europarlamentarul a explicat că prima evaluare pentru obţinerea banilor prin PNRR va avea loc în decembrie 2021 – ianuarie 2022.

Corina Creţu: „Prima evaluare, primul jalon, se va întâmpla chiar în decembrie 2021 – ianuarie 2022. Sigur că vom primi o sumă de bani ca prefinanţare. E vorba de 4% din suma prevăzută, dar dacă condiţionalităţile din PNRR nu sunt îndeplinite, România riscă chiar să dea bani înapoi şi din această prefinanţare, pe lângă faptul că se blochează prefinanţările viitoare. Timpul este foarte scurt. Am pierdut foarte mult timp. Sunt ţări care implementează în paralel şi PNRR şi fondurile europene 2021 – 2027 care pot fi accesate de la 1 iunie.

PNRR se poate bloca chiar din ianuarie dacă nu se îndeplinesc jaloanele”

Corina Creţu: „Din păcate, România a blocat negocierile legate de programele operaţionale 2021 – 2027, pentru că tot ce a avut mai avansat a trecut pe PNRR. Sunt îngrijorată (…) În perioada 2014 – 2020, rata de absorbţie a fost de puţin peste 50%.

Fondurile pentru 2021 – 2027 au fost aprobate, dar nu sunt aprobate programele operaționale. Cine conduce acum negocierile din partea Guvernului României în privinţa programelor operaţionale 2021 – 2027?

Sunt încă alte 35 de miliarde de euro! Mai mult decât PNRR, despre care nu mai vorbeşte nimeni!”

• Cât de realiste sunt obiectele menţionate de Guvern în PNRR?

Corina Creţu: „Am văzut că sunt planuri grandioase legate de autostrăzi, dar nu există studiile de fezabilitate.

Este un timp foarte scurt. Îmi e foarte greu că cred că la capacitatea administrativă pe care România o are acum că va putea să angajeze până la finalul anului 2023, după cum se ştie e o dată fixă pentru toate statele membre, cu termen de încheiere în 2025.

Timpul este foarte scurt. Gândiţi-vă la cele trei spitale regionale care au la dispoziţie sume din 2015 şi suntem în 2021 şi nici nu au început licitaţiile. Doar s-au stabilit amplasamentele şi s-au făcut studiile de fezabilitate, în condiţiile în care presiunea publică a fost foarte mare”.

• Cristian Ghinea vorbea despre 21 de jaloane care trebuie atinse până la finalul anului 2021. Poate fi atins acest prim obiectiv?

Corina Creţu: „PNRR este evaluat din şase în şase luni de la lansare. Noi l-am adoptat destul de târziu, după cum ştiţi, au fost variante care au fost retrimise înapoi. Din cunoştinţele mele, Comisia (Europeană) încă mai cere  clarificări pentru diferite programe.

Fostul ministru al Fondurilor Europene (Cristian Ghinea) are dreptate. Este foarte greu să îndeplineşti nişte obiective atunci când nu ai un Guvern stabil. Nu este o echipă care să coordoneze acest PNRR”

Europarlamentarul a evidenţiat că „majoritatea statelor au creat în subordinea premierilor sau a miniştrilor de Finanţe un grup din toate ministerele implicate care să comunice între ei în ceea ce priveşte realizarea acestor jaloane”, iar din acest punct de vedere, „România nu este bine organizată”.

Corina Creţu: „Îmi e destul de greu să cred că vom reuşi să folosim la maximum această şansă istorică pe care o avem”

• Este în pericol PNRR-ul României din cauza instabilităţii de la nivel guvernamental?

Corina Creţu: „România a fost tot timpul în pericol de a pierde bani din cauza lipsei de capacitate administrativă, a birocraţiei excesive, a schimbărilor miniştrilor. Eu, în cinci ani de zile în calitate de comisar european, am lucrat cu 8 miniştri ai Sănătăţii şi 8 miniştri ai transporturilor, ceea ce a făcut ca misiunea de a aduce un proiect până la capăt să fie aproape imposibilă.

• A impus Comisia Europeană aceste jaloane din PNRR?

Corina Creţu: „Bineînţeles. Comisia Europeană este interesată ca aceşti bani să intre în economia românească şi în beneficiul cetăţenilor. E normal să existe controale. Este un regulament valabil pentru toate ţările pentru planurile naţionale de relansare şi rezilienţă.

• Are România mai multe jaloane de atins ţinând cont de problemele din justiţie?

Corina Creţu: „În alte ţări nu s-au introdus aceste chestiuni legate de Justiţie în PNRR. Nu ştiu dacă a fost iniţiativa Guvernului nostru. Nu am cunoştinţă despre asta.

Îmi pare rău că agricultura este complet nereprezentată”

• Cum vedeţi eliminarea componentei legate de sistemul de irigaţii din PNRR?

Corina Creţu: „Foarte prost. E foarte uşor să spui că tot e ce rău vine de la Bruxelles. Din păcate, cred că a fost o foarte slabă negociere şi o lipsă de argumente din partea părţii române pentru a convinge Comisia Europeană. La ora asta nu mai poate fi făcut ceva. (…) Se pot obţine bani prin programele clasice. Avem politica agricolă comună care poate finanţa acest lucru”

• Ce ar trebui schimbat acum şi rapid în aceste luni pentru a obţine banii din PNRR?

Corina Creţu: „Cred că ar trebui făcut un organism special care să se ocupe de implementarea PNRR-ului, realizarea rapidă a achiziţiilor.

E o altă problemă care e foarte stufoasă în România – legea achiziţiilor publice, contractările şi implementare. Vă aduc aminte că până în 2025, practic trebuie realizate toate aceste lucruri, inclusiv realizarea proiectelor.

Dacă proiectele nu sunt realizate la 90%, România va trebui să returneze banii”.

Corina Creţu: Noi ca ţară nu cred că am avut probleme referitoare la finanţări ca buget. În sensul că am avut o alocaţie mai mare decât capacitatea noastră de a absorbi, din păcate.

Cred că, după atâţia ani de la aderarea României la UE, ar fi trebuit să avem un corp de experţi nepolitizat care să se ocupe exclusiv de fondurile europene, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări, inclusiv în Polonia, în Ungaria. Au corpuri de experţi care implementează aceste proiecte ca să nu mai vorbim de ţări ca Franţa şi Germania, unde lucrează direct cu regiunile şi nu cu Guvernele, ceea ce face acest proces mult mai descentralizat şi mult mai uşor de accesat”

• Cristian Ghinea vorbea despre un think-tank pentru monitorizarea implementării PNRR. E nevoie de aşa ceva?

Corina Creţu: „Ca om care a lucrat pentru acest lucru şi nemaifiind în funcţie, cred că e o chestiune înţeleaptă pe care o face, pentru că la lipsa de transparenţă a Guvernului şi a oficialităţilor române faţă de PNRR, aşa am mai putea afla şi noi ce se întâmplă.

Este trist pentru un om simplu să nu poată citi din presa română. Noi încercăm să aflăm despre PNRR de la Bruxelles, de la Comisie. Nicio ţară nu a procedat într-un mod atât de netransparent, mai ales că aceşti bani trebuie accesaţi de nişte beneficiari care nu sunt numai Primării. Sunt şi entităţi private care trebuie să concureze între ele, să pregătească proiecte.

Nimeni nu le spune nimic. Nu ştiu cum pot fi implementate proiecte dacă beneficiarii nu ştiu despre ele”

Am aflat doar prin prezenţa doamnei Ursula von der Leyen, preşedinţa Comisiei Europene, că Spitalul Universitar, de pildă, va beneficia de bani pentru renovare. A mai fost o declaraţie a preşedintelui Iohannis că tot prin PNRR este prevăzută realizarea a trei spitale la Sibiu, Focşani şi Braşov, dar acestea sunt declaraţii. Ar trebui să le vedem pe hârtie şi să existe şi proiecte pentru realizarea acestora”

• În PNRR sunt prevăzute obiective ambițioase printre care 420 de kilometri de autostradă nou construiţi, 2 851 km cale ferată construiți/modernizați. Cât de realizabile sunt aceste obiective?

Corina Creţu: „Mi-aş dori ca aceste cifre să fie realiste. Dacă ar exista studiile de fezabilitate şi s-ar începe construcţia mâine, tot cred că timpul nu ar fi suficient la cât de lent se lucrează în România.

Dar în România, din păcate, totul este întârziat din cauza contestărilor în Justiţie, pentru că nu poţi să negi dreptul unui pierzător într-o licitaţie de a contesta. Cred că sunt nerealiste aceste cifre. Sunt triumfaliste”

Citiți interviul integral AICI