Creativitatea se declină sub mai multe forme

Colierul „Romanov”. Simboluri ale unor stiluri somptuoase, actualizate

La 6 august 1894, la Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg, avea loc nunta Marii Ducese Xenia, fiica cea mare a ţarului Alexandru al III-lea şi a ţarinei Maria Feodorovna, cu vărul ei, Marele Duce Aleksandr Mihailovici. Tânăra a primit cu această ocazie daruri speciale. Logodnicul i-a oferit o diademă „kokoşnik” din diamante şi perle şi o broşă din diamante şi smaralde. Părinţii ei au comandat bijutierilor Curţii să creeze un set de podoabe format din patru pietre preţioase. Parura de diamante cuprindea două rânduri de pietre preţioase de mari dimensiuni, o broşă de corsaj cu diamante în formă de pară şi o diademă cu zece mari diamante briolette.

Podoabele din safire şi rubine erau la fel de spectaculoase. Ambele au costat 100.000 de ruble, plătite din tezaurul imperial. Dar cele mai admirate au fost smaraldele, pietrele-fetiş ale Romanovilor. Colierul, diadema şi broşa pandantiv cuprindeau pietre fabuloase, ansamblul fiind estimat la 200.000 de ruble. Aceste bijuterii ale tinerei Mari Ducese, care rămânea, în urma căsătoriei cu vărul ei, în Rusia, puteau rivaliza cu cele ale mamei sale, ţarina, ale mătuşii ei, Marea Ducesă Vladimir, sau ale verişoarei ei Olga, regina Greciei. Smaraldele, cusute pe rochia ei, au fost de altfel purtate de Ducesa Xenia la marele bal dat la Palatul de Iarnă de fratele ei, ţarul Nicolae al II-lea, în 1903. Ele aveau să dispară, ca multe alte bijuterii imperiale, în timpul Revoluţiei din Octombrie, specifica Vincent Meylan.

Marea Ducesă Xenia, purtând colierul de smaralde

Casa „Fabergé” aduce acum un omagiu acestei epoci dispărute prezentând un colier uluitor, de 215 carate, format din smaralde caboşon. Colereta demontabilă a fost realizată după un desen original, datând din 1885, găsit în arhive, semnat Agathon Fabergé (1862-1895), fratele mai mic al lui Carl (1846-1920), marele maestru al acestei dinastii de orfevri. Celui de al doilea îi era încredinţată crearea pieselor de orfevrărie cele mai somptuoase, printre care şi celebrele ouă de Paşte imperiale. Agathon era specializat mai ales în domeniul bijuteriilor, cu un talent mult mai inovator decât fratele său. Din păcate, moartea lui, la numai 33 de ani, a întrerupt şirul unor proiecte dintre cele mai originale.

Parura de safire şi diamante a Coroanei Franţei

După revoluţie, Casa „Fabergé” a părăsit Rusia, plecând într-un lung exil. Carl a murit la Lausanne, în 1920. Numele Fabergé avea să aştepte aproape un secol pentru a reintra în universul bijutierilor de lux. Cumpărat de un grup de investitori, el a renăscut din cenuşă în 2009 şi prezintă pentru prima dată o piesă legată direct de origini. A fost nevoie de 16 luni de lucru într-un atelier parizian şi de 2.225 de pietre preţioase, printre care un smarald central de 30,65 carate, pentru a crea această bijuterie demnă de o mare ducesă şi numită chiar „Romanov”. Este cea mai recentă creaţie a Casei Fabergé.

Safire cu adevărat regale

Diadema de perle a Familiei de Saxa

Safirele purtate de Ducesa de Vendôme la botezul fiicei sale, la Viena, în 11 februarie, amintesc alte piese similare provenind din colecţiile Coroanei. O asemănare tulburătoare care ar putea da acestor bijuterii o origine franceză şi regală.

A fost una dintre surprizele botezului prinţesei Antoinette de France. Ducesa a purtat o pereche de cercei din safire şi diamante. Oaspeţilor care au dorit să afle provenienţa lor, ducesa le-a răspuns că erau un dar de nuntă, oferit în 1957 Ducesei de Montpensier de un membru al familiei regale a Bulgariei, descendent al prinţesei Clementine d’Orléans, fiica cea mai mică a regelui Louis-Philippe şi a reginei Marie-Amélie. Aceste bijuterii, chiar dacă nu au mai fost văzute de peste 15 ani, sunt cunoscute. Contesa de Paris (1911-2002) le-a purtat cu ocazia unei căsătorii în Belgia, în anii ’70. Potrivit unui document din 1893, publicat de un site specializat în bijuterii regale, Casa Regală a Bulgariei ar fi posedat o pereche de cercei cu safire şi diamante de provenienţă ilustră. În acel an, cel mai tânăr dintre cei cinci copii ai Clementinei d’Orleans şi ai prinţului Auguste de Saxa Coburg Gotha (1818-1881), prinţul Ferdinand, viitorul rege al Bulgariei, s-a căsătorit cu prinţesa Marie-Louise de Bourbon-Parma. Cadourile de nuntă au fost somptuoase. O diademă de Köcherr, bijutierul Curţii de la Viena, multiple şiraguri de perle, ghirlande cu frunze din diamante şi, mai ales, „o pereche de cercei cu safire şi diamante ce i-a aparţinut reginei Maria Antoaneta”. Aceşti cercei au fost purtaţi, 120 de ani mai târziu, de Ducesa de Vendôme. Dar provenienţa de la Maria Antoaneta este ceva mai dificil de crezut. Familia d’Orléans poseda o parură din safire şi diamante, formată din diademă, colier, cercei şi trei broşe, despre care s-a spus multă vreme că ar fi aparţinut Mariei Antoaneta. De fapt, garnitura, care se află astăzi la Muzeul Luvru, aparţinuse împărătesei Joséphine. Fiica ei, regina Hortense, a vândut-o ducelui d’Orléans, viitorul rege Louis-Philippe.

Impozanta broşă a prinţesei Caroline de Monaco, primită de la Karl Lagerfeld

Aceste bijuterii cuprindeau un safir dreptunghiular înconjurat de diamante, surmontat de două frunze tot din diamante şi suspendat de un motiv compus, la rândul lui, dintr-un safir rotund înconjurat de diamante în formă de potcoavă. O pereche de cercei regali corespunde perfect acestei descrieri. Există chiar o fotografie publicată în „Catalogul vânzării bijuteriilor Coroanei Franţei”, din 1887. Printre numeroasele bijuterii propuse în această vânzare hotărâtă de guvernul celei de a III-a Republici figurează o garnitură completă din safire şi diamante, creată în anii 1820 de bijutierul Bapst, la cererea Ducesei d’Angoulême, fiica Mariei Antoaneta, cu safire din colecţia Coroanei. Ea a fost vândută, piesă cu piesă. Cerceii au fost adjudecaţi pentru 22.500 de franci-aur. Între perioada creării bijuteriei şi vânzare se pare că ea a fost uşor modificată. A fost adăugat, în partea superioară, încă un safir. Dar partea inferioară a ei, elementul central şi pandantivul seamănă perfect cu bijuteriile purtate de Ducesa de Vendôme.

Diadema de diamante a reginei Iordaniei

Revenind la prinţul Ferdinand de Saxa-Coburg şi la căsătoria lui, în 1893, trebuie spus că acesta era foarte ataşat de Franţa şi de mama sa, în asemenea măsură încât a cumpărat unele elemente arhitecturale provenind din palatul regal francez pentru a le instala în parcul reşedinţei sale din Bulgaria. Era, de asemenea, un fanatic colecţionar de pietre preţioase şi numele lui figura în cataloagele de comenzi ale bijutierilor parizieni Boucheron, Melleries şi Bapst. Or, cumpărătorul cerceilor din safire şi diamante din Coroana Franţei, în 1887, a fost tocmai Bapst, nepotul creatorului bijuteriei. Este posibil ca Bapst să fi vândut prinţului Ferdinand, pentru căsătoria sa cu prinţesa de Bourbon-Parma, partea inferioară a acestor cercei. Povestea nu este susţinută de nicio probă certă. Ar trebui să se regăsească în arhivele Casei Bapst dovezile acestei achiziţii pentru a avea certitudinea provenienţei cerceilor, explica Vincent Meylan. Cert este însă că există în posesia Casei de Franţa o pereche de cercei provenind de la Casa Regală Bulgară şi că această bijuterie seamănă mult cu cea provenită din Colecţiile Coroanei vândute în 1877.

Bijuterii atemporale

Diana Vreeland purtând bijuteriile designerului ei preferat

Marile Case de licitaţie propun din timp în timp bijuterii încărcate de istorie, dar şi unele mai apropiate de zilele noastre, purtând marca unui curent artistic, a unui creator celebru, bijuterii atemporale, reinventate.

Faimoasa brăţară creată de David Webb

Casa „Sotheby’s” a oferit recent o seamă de piese remarcabile din perioada Art Nouveau, semnate „Lalique” şi „Fouquet”, cum ar fi un pandantiv cu un profil feminin înconjurat de flori sau o broşă cu libelule, estimate la 60.000-80.000 de dolari, de la Lalique, sau o broşă-pandantiv, având în centru o turcoază caboşon, de la cel de al doilea, la aceeaşi evaluare.

Brăţară excentrică în stilul David Webb

Din primii ani ai secolului al XX-lea se remarcă o brăţară cu diamante, de la Cartier, în total de 32 de carate. Printre bijuteriile „Art Deco” tronează o brăţară cu diamante şi safire, estimată la 10.000-15.000 de dolari. Nici suprarealismul nu lipseşte: două broşe de la Cartier, „mână ţinând o floare”, sunt evaluate la 5.000-7.000 de dolari. În sfârşit, în anii ’40, „Boucheron” şi apoi „Cartier” tentează frumoasele vremii cu brăţări şi broşe din pietre fine, din turcoaze şi lapis lazuli, sau din turcoaze asociate cu rubine într-o brăţară propusă la 7.000-9.000 de dolari. Atemporale, diamantele ridică valoarea bijuteriilor la cifre de ordinul sutelor de mii de dolari.

Brăţară din aur, platină, diamante de 6,20 carate, jadeită şi rubine, David Webb

Un colier Bottega Veneta este de vânzare la preţul de 4.500 de euro.

Cartea „Dior Joallerie” omagiază frumuseţea bijuteriilor Dior şi imaginaţia exuberantă a lui Victoire de Castellane, ale cărei creaţii includ nenumărate motive florale şi se inspiră din cultura pop şi din bestiarul real sau mitic.

Preţioase excentricităţi

Cercei cu coral, stil David Webb, creaţi acum de Marco şi Laura Veschetti

Adorat de Jacqueline Kennedy şi Diana Vreeland, admirat de Liz Taylor, Grace Kelly şi Coco Chanel, designerul american David Webb a creat între anii ’40 şi ’70 capodopere revoluţionare în afara timpului. Simboluri ale unui stil somptuos şi astăzi actualizat, adevărate sculpturi în aur şi diamante, emailuri şi mari pietre preţioase.

Brăţară David Webb

73.000 de capodopere care purtau numele clienţilor săi îmbinau sugestiile artei asiatice cu nostalgiile Art Deco, combinau formele baroce cu amintiri etrusce.

Broşă Pegas, vândută la Sotheby’s

Diana Vreeland, legendara directoare de la „Harper’s Bazaar” şi apoi de la „Vogue”, poseda o brăţară de care nu se despărţea niciodată. Era o zebră în alb şi negru cu ochi de rubine. Autorul acestui obiect era revoluţionarul designer de bijuterii David Webb (1925-1975).

Cercei cu smaralde, David Webb

Magazinul de bijuterii de pe 57th Street din New York a devenit punctul de atracţie pentru femeile elegante ale planetei. Jacqueline Kennedy, Wallis Simpson, Liz Taylor, Lana Turner, Coco Chanel erau încântate de fantezia fără margini a formelor din aur şi pietre preţioase, de îndrăzneala contrastelor, dar mai ales de abilitatea acestuia de a crea obiecte impunătoare, grandioase, excesive şi de o eleganţă impecabilă.

Inel extravagant David Webb

Animale exotice şi fantastice, dragoni în riguroase geometrii purtau marca acestui autentic talent. Sosit la 16 ani din Carolina de Nord, Webb a început să colaboreze la creaţiile de bijuterii ale unchiului său, care era argintar. La 20 de ani îşi începe propria afacere, iar la 23 deschide împreună cu Antoinette Quilleret în Manhattan un magazin numit „David Webb Inc.”. Precis până dincolo de limitele obsesiei, controla în amănunt fiecare detaliu al bijuteriilor sale. Pasiunea sa a rămas un proiect la care s-a gândit tot timpul. Atunci când a murit, în 1975, când nu avea încă 50 de ani, a lăsat o serie de desene nematerializate.

Tradiţia continuă

O splendidă brăţară cu motiv animalier, inspirată de David Webb

Arta lui a fost reluată de noii proprietari (Sima Ghadamian, Mark Emanuel şi Robert Sadian), avându-i designeri pe Marco şi Laura Veschetti, care propun la Brescia bijuterii inspirate de desenele sale. Bijuterii pentru femei în afara timpului. Webb cunoştea bine gustul femeilor rafinate, dar îl interpreta după propriul gust, fie că era vorba despre o americancă, o italiancă sau saudită… Astfel că luxosul stilul Webb s-a relansat tocmai în acest moment în care bijuteriile sunt axate pe designul şi pe liniile geometrice ale marilor case de odinioară.

Inel din platină cu diamante şi email negru, David Webb

Creaţiile lui David Webb sunt foarte căutate pe piaţa internaţională, mai ales pe cea newyorkeză. Astfel, o brăţară în formă de peşte, în aur, platină, coral, smaralde şi diamante a fost vândută la Casa de licitaţii „Sotheby’s”, New York, pentru 63.000 de euro. O altă brăţară din platină, aur alb, perle şi diamante, realizată pentru celebra jurnalistă Sylvia Porter (1913-1991), a fost achiziţionată la aceeaşi casă pentru 23.000 de euro, în 2011. O broşă „Poseidon”, în platină, perle, email şi diamante, lucrată în stil baroc a fost cumpărată cu 18.000 de euro.

Broşă din cristal de rocă şi diamante

O altă brăţară în formă de fibie din aur, platină email şi diamant a fost adjudecată pentru 14.000 de euro, iar o alta din aur email şi diamante, în forma unui cal de mare, adjudecată la Casa „Christie’s”, New York pentru 38.000 de euro. Un colier din anii ’60, ce poartă semnătura lui David Webb, din aur şi coral, cu briliante a fost adjudecat pentru 76.000 de euro. O pereche de cercei din anii ’70, cu ametiste caboşon şi briliante, s-a vândut cu suma de 18.000 de euro. O brăţară din anii ’70, în coral roşu cu briliante, smaralde, a fost cumpărată cu suma de 70.000 de euro, iar o alta, din anii ’50, cu briliante şi smaralde, cu 45.000 de euro.

Preţioasele excentricităţi trec pe la casele de licitaţie.