Cristian Ghinea: Comisia Europeană va respinge celebrul amendament Fritz. Ce spune despre bilanțul PNRR

Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene și unul dintre principalii autori ai PNRR, crede că Bruxelles-ul va respinge Legea ANI în forma care include așa-numitul „amendament Fritz”. El susține că un viitor guvern ar putea redeschide negocierea cu Comisia Europeană și recupera aproximativ 700 de milioane de euro. În același timp, Ghinea face un bilanț cu bune și rele al PNRR: o rată de absorbție de 90% pentru granturi, sute de kilometri de autostradă, dar și pierderi importante în Sănătate.

Cristian Ghinea a vorbit, într-un interviu pentru Libertatea, despre reformele ratate sau incomplete din PNRR. Printre acestea se află Legea ANI și Legea salarizării bugetarilor. Fostul ministru susține că situația celor două este însă diferită. În cazul Legii ANI există deja un act adoptat, care poate fi modificat și renegociat cu Bruxelles-ul.

„Nu ai cum să iei la pilă ceva ce nu a trecut prin Parlament. În cazul Legii ANI, pe care eu cred că Comisia Europeană o va respinge cu celebrul amendament Fritz, mai poate negocia un guvern viitor: „Domnule, schimbăm amendamentul Fritz și dați-ne alea 700 de milioane de euro”. Asta poate să fie, pentru că avem o lege deja trecută. În cazul Legii salarizării, n-a trecut nimic, deci nu ai ce să negociezi”, a spus Ghinea.

Ghinea: Reformele cerute prin PNRR vor reveni în discuție

Cristian Ghinea avertizează că problemele rămase nerezolvate nu vor dispărea odată cu încheierea PNRR. El spune că viitoarele fonduri europene vor fi legate mai strâns de reforme.

„Dar nu vom scăpa de subiectul ăsta, pentru că se întâmplă ceva despre care se vorbește foarte puțin în România: fondurile europene viitoare, acelea clasice, vor funcționa mai mult ca PNRR-ul, decât cum eram noi obișnuiți”, a mai spus fostul minisru.

Potrivit lui Ghinea, un viitor guvern ar putea fi pus din nou în situația de a negocia cu Bruxelles-ul reforme privind cheltuielile publice, salarizarea sau pensiile. Fostul ministru este critic și față de modul în care a fost închis jalonul privind pensiile speciale.

„Eu sunt nemulțumit că cei de la Comisia Europeană au acceptat Legea pensiilor speciale ca fiind jalon îndeplinit. Pentru că, de fapt, e o țeapă trasă poporului român. Nu de cei de la Comisia Europeană, ci de guvernele anterioare.”

Ghinea susține că sistemul ar fi trebuit să se apropie mai mult de principiul contributivității, inclusiv în cazul militarilor. El critică faptul că mai multe categorii au rămas cu pensii de serviciu.

„Ce au făcut ei? Au zis: „La militari nu se aplică”, aviatorii au rămas cu pensii speciale, diplomații au rămas cu pensii speciale, personalul parlamentar a rămas cu pensii speciale, în condițiile în care nu au de ce să aibă pensii peste contributivitate, că au avut contribuții ca noi toți.”

„Paharul este jumătate plin, jumătate gol”

Ghinea spune că România a ajuns să aibă mult mai multe proiecte contractate decât putea finanța prin PNRR. Planul inițial coordonat de el avea o valoare de aproximativ 29 de miliarde de euro. După renegocieri, România a rămas cu circa 20 de miliarde de euro disponibile.

„Guvernul Bolojan a redus foarte mult. Deci eu am depus un proiect de fix 28 și ceva de miliarde de euro, tanda pe manda, cu o mică rezervă în caz de ratare. Această mică rezervă a ajuns la aproape dublarea sumei. De ce? Pentru că au fost miniștri slabi la fonduri europene. Era așa, un fel de bătaie între baroni care să-și bage proiectele acolo. Și au fost slabi și au ajuns la o supracontractare de 200%. În acest fel, ai creat o problemă de așteptări și o problemă de bani.”

Totuși, fostul ministru spune că există și rezultate importante.

„Sunt câteva cifre de care am putea să fim mândri. Nu este totul dezastros: 90% rată de absorbție. Dacă trecea Legea salarizării bugetarilor, aveam 93%.”

La capitolul Transporturi, Ghinea arată că au fost construiți aproximativ 250 de kilometri de autostradă din cei 400 estimați inițial.

„Avem 250 de kilometri de autostradă făcuți, din 400 cât am pronosticat că pot fi gata. Paharul ăsta, știți, este jumătate plin, jumătate gol. Cam așa este și PNRR-ul.”

Unul dintre proiectele pe care Ghinea le consideră o reușită este Autostrada Moldovei A7. El afirmă că aceasta este cel mai mare proiect individual finanțat prin toate planurile de redresare din Uniunea Europeană.

„Când am fost pentru prima oară pe A7 cu mașina, mi-am făcut o poză și am zis: „Uite, am pus și eu o cărămidă la autostrada asta, că dacă nu eram acolo, probabil că mai dura 20 de ani până se găsea finanțare pentru cel mai mare proiect unic”. Cel mai mare proiect din toată Uniunea Europeană, din toate PNRR-urile, este A7.”

Sănătatea, capitolul cu cele mai mari pierderi

Situația cea mai slabă este, în evaluarea lui Ghinea, în Sănătate. Din cele 2,4 miliarde de euro prevăzute inițial, România a renunțat la 1,3 miliarde.

„Cea mai urâtă situație este la Sănătate, unde am pus 2,4 miliarde de euro și au renunțat la 1,3 miliarde de euro, deci mai mult de jumătate. Și acolo au fost 26 de spitale pe care le-am prins (n.red. – în planul de construire), pot fi gata șapte, dacă se negociază bine pe hârtii.”

PNRR a fost lansat la nivel european după pandemia de COVID-19. Termenul pentru finalizarea investițiilor și reformelor a fost 31 august 2026. România a depus cinci dintre cele șase cereri de plată și a atras până acum aproximativ 13 miliarde de euro din cele circa 20 de miliarde rămase în plan. Potrivit bilanțului prezentat de Ghinea, România mai poate încasa până la aproximativ cinci miliarde de euro. Pentru fostul ministru, rezultatul final nu poate fi descris nici ca un succes complet, nici ca un eșec total. PNRR a adus investiții majore în infrastructură și o absorbție ridicată a granturilor, dar mai multe reforme și proiecte importante au fost reduse, amânate sau abandonate.

CITEȘTE ȘI

Irineu Darău anunță că și-a bifat toate jaloanele din PNRR. Câți bani sunt securizați