Am vrut să discutăm și noi cu un expert în economie despre instabilitatea economică și socială pe care o traversăm.
”Am răsturnat ierarhia valorilor, am dat peste cap ordinea și armonia firească a lucrurilor și de aceea toate sunt pline de tulburare”. Este un citat din Sf. Ioan Gură de Aur, pe care prof. univ. dr. Alexandru Tașnadi ni-l aduce în atenție.
Deprins cu rigoarea cifrelor și analizelor complicate, profesorul de economie face, mai degrabă, o pledoarie în favoarea respiritualizării ca soluție la crizele economice.
”Astăzi se vorbește și se scrie foarte mult despre crize, despre criza globală în general. Cunoscutul fizician Fritjof Capra, în lucrarea sa Momentul adevărului, considera această criză fără precedent în istoria omenirii”, spune prof. Tașnadi pentru Cotidianul.
”Dar dimensiunea multiplă a crizei globale rezultă, după părerea mea, din rădăcina sa moral-spirituală. Atrofiată tot mai mult de procesul secularizării, seva acestei rădăcini se află în „lăcomia unora”, după cum spunea și Patriarhul Daniel.
Modelul atropocentric, modelul actualul de evoluție al societății, este cel care susține ideea că omul nu mai are nevoie de Dumnezeu… Că poate rezolva singur orice problemă având la îndemână știința, tehnologia, rațiunea în general. Un astfel de model reflectă însă despărțirea de sacru, despărțirea de harul lui Dumnezeu”, explică profesorul de economie.
Tehnologia a evoluat, dar oamenii?
”Progresul economic și tehnologic, e adevărat, au adus bunăstare. Dar l-au făcut pe om mai uman? Nu, din contră, prin modul de promovare, mai ales, a inteligenței artificiale asistăm la o dezumanizare a lui.
Îmbrățișând modelul antropocentric – omul considerându-se centrul universului -, ființa umană a înclinat spre o libertate întunecată. O libertate negativă, în căutarea de noi idoli – iubirea de arginți, slava lumească, iubirea de putere și plăcere etc. -, patimi care domină și ucid.
<În vreme de criză financiară și economică, este mai gravă criza de omenie>, adică slaba voință de a fi onest și drept, harnic și generos”, spunea Patriarhul Daniel.
Or, toate acestea se manifestă prin excesul de lăcomie, deficitul de credință, iubire și speranță, voința de putere și dominație, avere fără muncă cinstită, politică fără principii, piață fără moralitate etc.”, spune economistul.
De ce s-a ajuns aici?
”S-a ajuns aici pentru că trăim după acest model, care generează fascinația spre <idoli>, consumismul, de pildă, și care sunt puși în locul lui Dumnezeu și care par să dea speranță. Banii, dar și succesul, puterea, plăcerea, poziția, posesia etc. Toate constituie <deșertăciunea deșertăciunilor>.
Este modelul antropocentric după care trăim și din cauza căruia în inima multora și-a croit drum un sentiment de deșertificare lăuntrică, de pustietate, de singurătate.
Omul se află într-o permanentă căutare de compensații, pentru că modelul antropocentric a condus la o profundă ruptură între <a avea> și <a fi>, a degenerat într-o profundă criză de natură moral-spirituală.
Maica Tereza spunea adesea că foamea de iubire este mai mare decât foamea de pâine. Am înțeles că iubirea este legată de <a fi>, iar pâinea de <a avea>, mai spune prof. Tașnadi.
Crize globale, crize sufletești
”Definim adesea criza drept o rezultantă a dezechilibrelor care tulbură starea sistemului social-economic, dar iată ce spunea Sf. Ioan Gură de Aur în perioada când era episcop de Antiohia:
<Să știți acest lucru: pentru că dăm întâietate celor pământești și stricăcioase, și nu celor spirituale, pentru că le facem pe toate de-a-ndoaselea, vin în fața noastră strâmtorelile (suferințele crizei).
Am răsturnat ierarhia valorilor, am dat peste cap ordinea și armonia firească a lucrurilor și de aceea toate sunt pline de tulburare>.
Gândurile, emoțiile, caracterul, adică, starea interioară, se reflectă direct în viața exterioară: comportament, relații, mediul existențial.
Sunt legături asemănătoare cu cele din economie: micro-macro-mondo”, explică prof. Tașnadi.
”Ce este înăuntru este și în afară”
”O curățenie sufletească va genera și o existență exterioară armonioasă, deosebit de importantă fiind alinierea gândurilor cu faptele. Acest lucru conduce spre o viață autentică.
De aceea, pacea se extinde de la sufletul omului la întreaga lume. Se confirmă celebra cugetare a lui Goethe: <Ce este înăuntru este și în afară>.
O fereastră curată se poate păstra susținând Adevărul. Această atitudine este fereastra prin care privim lumea!
Ca atare, un cămin liniștit bazat pe armonie, iubire și respect reciproc contribuie la comuniunea socială.
Dacă în familie e pace și înțelegere, liniște și dragoste, copilul capătă o experiență duhovnicească normală.
Dacă în familie sunt neînțelegeri, certuri, rivalitate între părinți ce poate degenera în violență, copilul capătă răni sufletești care adesea nu se vindecă și se răsfrâng asupra relațiilor interumane, afectând pacea lumii”, spune prof. Tașnadi.
Valorile se educă în familie
”Valorile păcii se educă din familie, aceasta fiind privită ca nucleu al societății. În familia care se dezvoltă prin armonie domnește siguranța, respectul reciproc și acceptarea celuilalt.
Pacea interioară și din familie se răsfrâng asupra relațiilor pașnice la nivel mondial.
Pacea globală începe deci mai întâi înăuntru, deci de la sufletul fiecărui membru al familiei.
A fi înăuntru înseamnă a fi cu Dumnezeu, după cum a fi în afară este o rupere de Dumnezeu, de noi înșine, o risipire, o împrăștiere a noastră, pentru că împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul nostru”, explică profesorul.
Fizica cuantică și realitatea economico-socială
”Remarcăm această dualitate interior-exterior. Deoarece în fizica cuantică întâlnim antinomia undă-particulă și realitatea înconjurătoare inclusiv cea economico-socială, se exprimă adesea prin astfel de antinomii.
Găsirea acestor răspunsuri presupune coresponsabilitate, cooperare și dialog.
În plan spiritual, crizele economice duc adesea pentru populația săracă, la tristețe, suferință, nesiguranță, dezorientare și disperare.
Criză economică – credibilitate politică; politici de austeritate – nevoia de creștere economică; libertate individuală – solidaritate socială; identitate națională – unitate globală; tradiție – secularizare; criza familiei – diminuarea natalității; criza vieții spirituale – degradarea vieții sociale, sunt doar câteva dintre ele.
Toate aceste antinomii, fără răspunsuri înțelepte, pot spori gradul de confuzie și incertitudine în rândul cetățenilor”, mai spune prof. Tașnadi.
Aceste rădăcini…
”Omul are nevoie de un alt sanctuar construit pe rădăcinile rănite de seva credinței creștine.
Aceste rădăcini iau forma valorilor imateriale aflate în inima spirituală a unui popor: comuniune, solidaritate, fraternitate, bucurie, bunătate, frumusețe, libertate, cunoaștere, cinste, demnitate etc.
Pe aceste valori imateriale se poate baza o reconstrucție socială, se poate realiza un salt de conștiință de la modelul antropocentric la cel hristocentric și care presupune declanșarea unui amplu proces de respiritualizare.
Tocmai de aceea sunt de părere că modelul hristocentric este o soluție de rezolvare a crizelor: <Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și toate celelalte se vor adăuga vouă>.
Adoptând un model de viață hristocentric, existența noastră se transformă, modul nostru de a gândi, alege și acționa se reînnoiește. El devine modul de a gândi și acționa a lui Hristos”, spune prof. Tașnadi.
”De la sufletul omului la întreaga lume”
”Avem cea mai de preț bogăție dacă filosofia vieții noastre este ancorată în Evanghelie, devenind ceea ce gândim, potrivit Legii Semănatului și Culesului…
În Evanghelie ni se spune, de altfel… cei ce nu vor fi vrednici de Împărăție „vor fi aruncați în întunericul cel din mai afară” (Matei 8:12).
Cu alte cuvinte, când nu ne mai regăsim în cele ce facem… În ceea ce vorbim sau gândim, atunci ne aflăm în afara duhului nostru, în locul unde nu ne putem întâlni cu Dumnezeu.
Ființa umană primește chipul nu ca fiind ceva definitiv, ci ca un material preliminar. Modelarea lui este încredințată sufletului. De aceea, pacea se extinde de la sufletul omului la întreaga lume”, conchide prof. Tașnadi.
Sătmărean fiind, am reținut cuvintele vrednicului de pomenire Î.P.S. Iustinian Chira: „Când Iisus este cunoscut și ascultat cu adevărat, atunci se face pace și în suflet, și în familie, și în țară, și în lume”.
Prin urmare… ”Fii totdeauna cu Dumnezeu, dacă vrei ca Dumnezeu să fie totdeauna cu tine.” (Sf. Ioan Gură de Aur)
