CSM a respins cererea lui Kovesi 

Plenul CSM a respins miercuri cererea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, de apărare a sistemului judiciar în legătură cu modul în care presa a reflectat informațiile despre declanșarea urmăririi penale față de liderul PSD, Liviu Dragnea, în dosarul Tel Drum.

„Raportul Inspecţiei Judiciare privind apărarea independenţei sistemului judiciar – plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea cererii formulate de doamna Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de apărare a independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, cu privire la modul în care presa a reflectat informaţiile devenite publice prin comunicatul de presă nr.1056/VIII/3 din data de 13.11.2017 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. (majoritate: 3 voturi pentru admitere, 11 voturi pentru respingere, 2 voturi NULE)”, se arată în soluția plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Concret, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a considerat că modul în care presa a reflectat informațiile din comunicatul emis de către instituția pe care o conduce, referitor la declanșarea urmăririi penale față de liderul PSD, Liviu Dragnea, în dosarul Tel Drum, a afectat independența sistemului judiciar.

Potrivit unor surse din cadrul CSM, inspectorii au analizat mai multe articole și emisiuni în care au fost prezentate informațiile din comunicatul de presă menționat.

DNA anunța, în 13 noiembrie 2017, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracțional, abuz în serviciu și infracțiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea Tel Drum în privința acordării de contracte. Faptele ar fi fost comise în perioada în care era președinte al Consiliului Județean Teleorman.

„Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, președinte al Consiliului Județean Teleorman, a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri. Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obținerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, au transmis procurorii, la acea vreme, printr-un comunicat de presă.