Cu Ucraina până la capăt, dar…

Luni, miniștrii de Externe din țările UE au participat la o ”întâlnire istorică”, după cum a spus șeful diplomației UE, spaniolul Josep Borrell. Întâlnirea a fost una semi-secretă și s-a vrut să aibă o aura eroică – a avut loc la Kiev, pentru prima dată în afara UE și într-o zonă de război.

”Demonstrăm astfel sprijinul nostru ferm și de durată pentru Ucraina, până va putea învinge”, a spus ministrul de Externe al Franței, Catherine Colonna. ”Este și un mesaj pentru Rusia, că nu trebuie să conteze pe oboseala noastră. Vom fi aici pentru mult timp de acum încolo”, a spus Colonna.

Omoloaga din Germania, Annalena Baerbock, a declarat că Europa trebuie să-și sporească eforturile pentru a-i sprijini pe ucraineni în iarna ce va urma. ”Este nevoie de un plan de protecție pentru iarnă”, a spus Baerbock, vorbind apoi despre un plan pentru apărarea antiaeriană, pentru generatoare și alte mijloace de asigurare a necesarului de energie pentru populație.

”Ucraina își pavează drumul spre UE cu fiecare sat, cu fiecare metru pe care îl eliberează, cu fiecare metru în care salvează vieți”, a spus Baerbock.

Dincolo de aceste declarații, întâlnirea de la Kiev a miniștrilor de Externe UE a fost despre ajutoarele promise care însă nu ajung, despre promovarea păcii, însă numai respectând condițiile lui Volodimir Zelenski, despre reformele aproape imposibile pentru ca Ucraina să adere la UE, despre un sprijin pe care Europa, dar se pare că și America, nu-l mai pot acorda Ucrainei pentru mult timp.

Dincolo de vorbele frumoase, este de notat că la Kiev nu au participat miniștrii de Externe din Polonia (în dispută cu Ucraina pe tema importurilor de grâu ieftin și netaxat din Ucraina), din Ungaria (în dispută cu Ucraina pe tema minorității maghiare și a legilor concepute pentru a lovi în rusofoni și din cauza cărora au de suferit și restul minorităților naționale), dar și a ministrului din Letonia. Pe lângă asta, alegerile din Slovacia au fost câștigate de un partid care promite să nu mai trimită vreun ajutor militar în Ucraina.

Dar știrea cea mai importantă vine din Statele Unite, unde disputele dintre democrați și republicani au dus la eliminarea ajutorului suplimentar pentru Ucraina (6 miliarde de dolari) din legea trecută prin Camer Reprezentanților (dominată de republicani) care permite finanțarea guvernului federal pentru următoarele doua luni. Associated Press scrie că președintele Joe Biden a ajuns să-i implore pe congresmeni să aprobe și miliardele pe care le-a promis Ucrainei. Fără succes până acum.

”Decizia SUA a trimis unde de șoc peste Atlantic”, scrie The Wall Street Journal. Cotidianul american subliniază că sprijinul american pentru Ucraina a fost cel care i-a mobilizat pe liderii europeni și i-a făcut să urmeze calea deschisă de SUA. Însă ce se va întâmpla dacă Statele Unite își reduc acest sprijin? Va face și Europa pasul în spate, se întreabă The Wall Street Journal.

Despre asta a fost vorba la întâlnirea miniștrilor europeni ce a avut loc la Kiev, despre teama regimului Zelenski că va rămâne fără susținerea occidentală de până acum și despre teama europenilor că vor trebui să suplinească ceea ce buzunarul și arsenalul american nu mai vor să dea. ”Ucraina încearcă să-I țină aproape pe susținătorii săi internaționali, pe măsură ce consecințele războiului cu Rusia – dar și chestiuni spinoase, gafe diplomatice, oboseala conflictului și alegerile din Europa – amenință să perturbe alianțele și sprijinul pentru cauza ucraineană”, comentează CNBC.

Kievul a mai primit un mesaj îngrijorător, pe lângă tăierea ajutorului suplimentar din partea Americii. Oficialii americani au considerat că este momentul să ofere presei varianta confidențială a unui raport despre situația corupției și a reformelor în Ucraina, un raport a cărui variantă publică a fost postată discret pe site-ul Departamentului de Stat, în urmă cu o lună. Politico scrie că acest raport american, și nu mulțimea de instituții anticorupție de la Kiev, este cel care a dus la marea epurare din urmă cu o lună de la Ministerul ucrainean al Apărării.

Documentul cu pricina este un plan al Statelor Unite pentru lupta anticorupție și reforme în Ucraina. Documentul arată că îngrijorarea oficialilor americani legată de corupția din Ucraina este mult mai mare decât lasă să se înțeleagă în declarațiile lor deja destul de aspre. Acest fenomen ar putea duce la abandonarea Ucrainei de către actualii susținători din Vest, arată documentul Departamentului de Stat. ”Percepția corupției la nivel înalt poate submina încrederea publicului și a liderilor străini în guvernul de război”.

Planul Departamentului de Stat are în vedere nu numai combaterea corupției în Ucraina, ci și privatizarea sistemului energetic, a celui bancar, o atenție mai mare pentru învățarea limbii engleze în scoli, adoptarea doctrinei și principiilor NATO, necesitatea ca documentele oficiale legate de apărarea Ucrainei să reflecte terminologia NATO. Se mai cere dezoligarhizarea economiei și un ”plan de rezistență la nivel național”, o posibilă aluzie la necesitatea ca absolut toți ucrainenii să lupte, daca Rusia reușește să mai cucerească noi teritorii.

Varianta confidențială a acestui plan a fost oferită presei ca un semnal pentru regimul Zelenski. Administrația Biden a amânat publicarea ei, pentru ca îngrijorările legate de corupție să nu anuleze șansele aprobării ajutorului financiar pentru Ucraina. Acum, după ce republicani au spus NU, Casa Albă a decis să-i transmită acest mesaj lui Volodimir Zelenski.

Regimul Zelenski nu are parte de vești bune nici din Europa. Guvernul Suediei a decis sa scoată armata în stradă pentru a ajuta poliția în lupta împotriva bandelor criminale. Numărul schimburilor de focuri creste alarmant și Suedia a ajuns pe primul loc în Europa, depășind Italia și Irlanda la violența cu arme de foc. Crește și numărul deceselor prin împușcare – 2023 este anul recordului absolut pentru Suedia. Guvernul actual, susținut de extrema dreaptă, dă vina pe guvernele anterioare pro-migrație, care au scăpat criminalitatea de sub control, în special în zonele locuite de imigranți. Însă de unde vin armele? Armele provin din ajutoarele militare pentru Ucraina, așa cum au avertizat experții Interpol acum mai bine de un an. Iar Suedia este prima victimă a acestui trafic cu arme de foc.

La începutul războiului, președintele Zelenski avea statura unui erou care a refuzat să părăsească capitala asediată, rata sa de aprobare a sărit de la mai puțin de 30%, la peste 90%, a fost primit în toate cancelariile și parlamentele occidentale. Însă apoi actorul Zelenski a decis să schimbe scenariul, a dorit să pară invincibil, liderul care va învinge Rusia, care duce războiul până la Moscova și îl duce pe Vladimir Puti direct în banca acuzaților de la Haga. Pentru a obține cât mai multe arme și bani, a anunțat o ofensivă implacabilă, ajutată de tancurile moderne ale occidentalilor, de avioanele lor și de alte ”arme minune”. Însă, odată ce a obținut mare parte din arme și bani, s-a așternut tăcerea. Contraofensiva a început să se măsoare în metri, pierderile au crescut îngrijorător. Iarna se apropie, Ucraina a demonstrat că nu este neapărat o țară de eroi mitologici, ci de oameni normali – unii dintre care fug de recrutare, unii care dau mită, alții care o acceptă și transformă dezertarea într-o afacere, unii care fac trafic cu arme.

Într-un articol publicat de The Telegraph și intitulat ”Ucraina câștigă. Haideți să terminăm treaba”, fostul ministru britanic al Apărării Ben Wallace (în funcție până pe 31 august), scrie ”vârsta medie a militarilor ucraineni este de 40 de ani”. ”Înțeleg dorința președintelui Zelenski de a-i cruța pe cei tineri, însă, la fel cum a făcut Marea Britanie în 1939 și 1941, poate că e timpul să reconsiderăm scara mobilizării din Ucraina”. Fostul ministru nu spune dacă procentul mic al tinerilor ucraineni de pe front se datorează dezertărilor, fugii peste hotare, numărului mare de decese de până acum. Dar începe să fie limpede că Ucraina nu va putea susține actualul efort de război pe termen lung. La fel ca toți conservatorii britanici, Ben Wallace dorește victoria totală a Ucrainei, însă a lăsat limpede să se înțeleagă, încă de când era ministru, că nu înghite actualul rol al actorului Zelenski – liderul poruncitor, care aproape că cere tribut în arme și bani Vestului, pentru a-l apăra împotriva Rusiei.

Un editorial publicat de la Stampa arată că Zelenski va plăti pentru acest păcat. ”Sunt zvonuri că americanii vor să schimbe garda la Kiev, să se concentreze asupra altui oligarh obedient, care nu este legat de promisiunea victoriei totale și a cărui menținere la putere nu-i va costa atât de mult ca Zelenski. Sunt doar vorbe. Însă nimic nu este mai supărător decât un duh care nu vrea să intre înapoi în lampă atunci când i se comandă asta”, scrie La Stampa.

”Europa plătește prețul acestor ambiții. Acum am rămas în spatele tunurilor noastre, a muniției noastre și a anunțurilor despre o victorie ucraineană iminentă. Noi, europenii, nu ne-am ridicat în toiul acestui război pentru a cere ca oamenii să se întâlnească și să discute. Nu am fost oameni. Am acceptat ideea de a fi la fel de inumani ca și atacatorii. Am ratat acest război ca pe o revoluție. L-am acceptat în mod confortabil, nedrept, corupt, sângeros. Am fost înviși de el”, scrie La Stampa, făcând aluzie la una dintre declarațiile lui Romano Prodi, fost președinte al Comisiei Europene. ”Nu a existat nicio mediere europeană în războiul din Ucraina, niciun moment de autonomie europeană. Ideea că Europa nu are o forță de mediere, că acea mica mediere este lăsată în seama Turciei, este o mare umilință”.