Cum arată fiscalitatea imaginată de Cabinetul Cîțu

Cabinetul Cîțu susține că nu va majora sau introduce noi impozite și taxe, conform programului de guvernare. În etapa actuală, se arată în document, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin:

i) eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem;

ii) simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală,

iii) implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice.

În prezent, România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniune Europeană.

Programul de guvernare enumeră o serie de măsuri care să îndeplinească țintele propuse. Într-un limbaj aproape de lemn se spune că se vor avea în vedere: Corectarea într-un ritm adecvat a dezechilibrelor economice interne și externe la nivele sustenabile, în conformitate cu prevederile guvernanței europene pentru asigurarea rezilienței economiei la eventuale noi șocuri;
Menținerea caracterului contraciclic al politicii fiscale și de venituri, reducerea riscurilor fiscale și ancorarea de durată a așteptărilor inflaționiste la niveluri apropiate cu cele din zona euro; Implementarea sistemului de transmitere electronică a datelor financiar-contabile pentru verificarea operativă și cu costuri reduse a conformării voluntare. Întărirea analizei de risc a contribuabililor pentru inspecția fiscală; Creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat și modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă. Eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerțului electronic; Implementarea accelerată a bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administrației publice centrale și locale care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calității serviciilor publice oferite, creșterea responsabilității și a eficienței utilizării fondurilor publice prin asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse a fi finanțate și susținerea performanței. Consolidarea schemelor de ajutor de stat și a stimulentelor pentru domeniile prioritare, afectate negativ de migrația forței de muncă cu o calificare superioară, prin susținerea parcurilor tehnologice și industriale; stimularea înființării de parteneriate cercetareînvățământ și mediul de afaceri.

Mai sunt evidențiate, de asemenea: dezvoltarea de politici și mecanisme de finanțare pentru implementarea parteneriatelor public-privat cu partajarea adecvată a costurilor, riscului și recompenselor între guvern și sectorul privat în sectoarele cu o dinamică ridicată a creșterii economice, dar deficitare în competențe disponibile pe piața forței de muncă; Sprijinirea financiară a activităților generatoare de externalizări pozitive (cercetarea – dezvoltarea, eficiența energetică) și taxarea activităților care conduc la externalităţi negative (activitățile poluante); Stimularea disciplinei financiare și reducerea vulnerabilităților sectorului real al economiei și implicit a sistemului financiar prin încurajarea îndeplinirii nivelului minim de capitalizare de către companii; maximizarea randamentelor economice în companiile cu capital de stat prin asigurarea unui management profesionist independent de ministerele coordonatoare, separarea între funcțiile de reglementare și cele operaționale. Asigurarea neutralității competitive între companiile de stat și sectorul privat, deschiderea concurenței în sectoarele dominate de companii de stat. Implementarea generalizată a contractelor de performanță în instituțiile publice și companiile de stat; Consolidarea statutului de piață emergentă a Bursei de Valori București şi dezvoltarea acesteia prin sprijinirea activă a listării de noi companii (pachete minoritare-majoritare la companii de stat), stimularea pieței obligațiunilor inclusiv prin facilități fiscale, pentru creșterea transparenței, accesului la finanțare și performanțelor guvernanței corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunități de investiții și economisire pentru populație; Menținerea capitalizării adecvate a băncilor de stat concomitent cu listarea lor la Bursa de Valori București, pentru îmbunătățirea transparenței şi guvernanței corporative a băncilor de stat; Susținerea revenirii creditării în special către sectorul companiilor nefinanciare prin continuarea programelor de garanții guvernamentale în sectoarele economice prioritare; Reorganizarea trezoreriei: partea de operatiuni sa se transfere catre mediul privat, partea de datorie publica si de statistici sa devina departament al MFP.

Totodată, va fi elaborat un studiu de impact in 2021 privind posibile facilitați fiscale in vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe echivalentul salariului minim, si începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea si/sau generalizarea măsurii se va lua in funcție de rezultatele înregistrate in urma pilotarii la doi ani de la intrarea in vigoare in condițiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creștere economică peste potential.

Programul de guvernare mai menționează reducerea TVA pentru deșeurile colectate selectiv.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.