' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Metroul, mai fiabil
Transportul în comun este principala alternativă pentru cei care renunță la automobilul personal. Rețeaua bucureșteană, adică metroul, autobuzele, troleibuzele și tramvaiele, pare să acopere nevoile cetățenilor, însă diferențele de calitate sunt mari.
Pentru mulți călători, metroul este cel mai de încredere mijloc de deplasare. Este apreciat pentru rapiditate și predictibilitate, dar și pentru că ajunge în zonele importante ale orașului. Rămân, totuși, unele zone slab acoperite în sudul și vestul Capitalei, iar trecerea dintre magistrale nu este mereu simplă. La orele de vârf, aglomerația te obligă la toleranță și echilibru, scrie bucuresti.ro.
Rețeaua STB funcționează și ea după reguli proprii. Autobuzele apar când în grupuri, când deloc, tramvaiele întârzie constant, iar informațiile oferite de aplicațiile de transport rămân, în cel mai bun caz, estimative. Dacă în zonele cu trafic intens de călători șansa e să prinzi o cursă deja plină, în cartierele mai puțin populate mijloacele de transport pot lipsi complet.
Biciclete și trotinete, o alternativă cu obstacole
La nivel declarativ, autoritățile susțin dezvoltarea mobilității alternative. În realitate, însă, pistele pentru biciclete și trotinete rămân puține și inegal distribuite în oraș. Traseele marcate se opresc brusc sau dispar cu totul pe alocuri, mașinile parcate le blochează frecvent, iar semnalizarea insuficientă face ca biciclistul să depindă, de multe ori, de răbdarea șoferilor.
Cu toate acestea, numărul celor care aleg bicicleta sau trotineta nu a scăzut. În lunile de vară, deplasarea pe două roți devine, uneori, opțiunea preferată, mai ales pentru distanțele scurte.
Pietonii, între trotuare largi și cartiere neprietenoase
Pentru pietoni, orașul oferă o experiență inegală. În zona centrală, trotuarele sunt încăpătoare și pline de viață. Dacă în centru mersul pe jos este simplu, în cartiere trotuarele ajung, de multe ori, să fie loc de parcare improvizat, zone afectate de lucrări sau spații nesigure printre blocuri.
Deplasarea pe jos rămâne o variantă sănătoasă, însă presupune organizare din timp și răbdare. Un traseu poate decurge fără niciun impediment sau poate fi blocat brusc de o intersecție fără semafor aflată lângă un șantier.
Deplasările zilnice
Mulți dintre cei care nu mai folosesc mașina personală ajung să își construiască propria strategie. Combină, de pildă, mersul pe jos cu metroul. Alții recurg la mașini partajate sau la curse cu șofer doar atunci când vremea, bagajele grele sau o urgență impun acest lucru.
Munca de la distanță, acolo unde este posibilă, reduce nevoia deplasărilor zilnice. La fel de importante sunt un program de lucru flexibil și alegerea unei locuințe aflate aproape de rețeaua de transport. Pentru o parte dintre bucureșteni, absența unui autoturism este compensată de proximitatea față de metrou, piață, parc sau grădiniță. Pentru alții, absența mașinii este pur și simplu o adaptare la realitate, întrucât nu toată lumea are opțiunea sau dorința de a conduce.
O relație diferită cu orașul
București poate fi considerat un oraș dificil pentru cei fără mașină, dar nu unul imposibil de locuit. Transportul public funcționează bine în anumite zone și eșuează în altele, infrastructura pentru biciclete există, dar în forme incipiente, iar cultura deplasării cu mașina personală rămâne dominantă.
A trăi fără mașină în București înseamnă, de multe ori, să ai și posibilitatea de a cunoaște orașul mai în profunzime, să îi simți ritmul, să îi vezi imperfecțiunile, să interacționezi cu oamenii, mirosurile, sunetele și schimbările de anotimp. Renunțarea la confort și, într-o oarecare măsură, la control pot fi compensate cu posibilitatea de a te reconecta cu orașul. Pentru unii este deja o alegere, pentru alții doar o constrângere.
Eu merg cu metroul pe unde am nevoie. Sau cu mașina la cumpărături. La serviciu mă duc pe jos…doar 1.5 km
Sǎ nu se permitǎ transportul copiilor cu mașini mici între ora 7 și 9 în timpul școlii, fiindcǎ asta aglomereazǎ degeaba orașele. Pit merge cu transportul în comun sau vor apǎrea imediat sisteme alternative, cu microbuze școlare. Iar benzile pt autobuze sǎ fie interzise mașinilor, și sancțiunile pt nerespectare sǎ fie usturǎtoare. Și totul s-ar schimba.
Transportul public ar trebui preferat,in locul deplasarii cu masina personala, dar conditiile din tramvai lasa de dorit!! Fac referire aici la linia care porneste de la Pantelimon, si ajunge la aeroport, tramvaiul nr 5, se stie!!! Acest mijloc de transport murdar, vechi, lipsit pana si de aerul fierbinte care poate intra pe geamurile imposibil de deschis!! Sa speram, ca poate, pe viitor vom avea conditii mai decente.
Transportul in comun trebuie regandit, ca trasee, statii, timp. Totul este cam haotic. Autobuzele de Ilfov sa mearga pana la relatia cu transportul de Capitala. Unele statii de tramvai sau autobuze sunt prea lungi. Exista si suprapuneri inutile. Extinse mai mult liniile de tramvai. In Sofia, Budapesta, o linie de tramvai este simpla, nu dubla, dar dai ocol mai mare, ca sa te intorci in acelasi loc. Ce avem acum este dinainte de 1990.
Eu nu mai pot conduce de 7 ani și sunt foarte mulțumit de transportul în comun din București. În unele deplasări trebuie să schimb chiar 3 mijloace de transport. Nu este o nenorocire că uneori aștepți 10-15 minute.
FARA MASINA ,DA,FARA CARUTA, BA!
sa nu ai mashina in bucuresti este foarte greu , mersul pe jos sau taxiurile , ganditi-va ca sunt cartiere izolate unde nu este metrou , este la fel ca innainte de 1989 , cand un autobuz venea odata la o ora !