Cum motivează CCR decizia de respingere a obiecției lui Nicușor Dan la „Legea Vexler”

În motivare, judecătorii subliniază caracterul istoric și politic al regimurilor totalitare vizate de actul normativ. Potrivit CCR, „Curtea reține că nazismul, fascismul și legionarismul sunt concepte istorice și politice care definesc o serie de regimuri și mișcări politice care nu pot fi relativizate prin definiții juridice de drept pozitiv”.

Libertatea de exprimare nu protejeză ideologiile fundamentate pe exterminarea fizică a populației

Judecătorii CCR explică faptul că „ideologiile ce caracterizează aceste regimuri politice criminale instaurate și certificate istoric pătrund, prin militantismul ideilor promovate și propagate, în profunzimea structurilor sociale pe care le afectează în mod iremediabil. Or, o asemenea putere de persuasiune, precum și mecanismele de promovare sau de exprimare (violența sistemică, asasinatul politic, antisemitismul) conduc la fragilizarea însăși a acestor structuri sociale, precum și la o îndepărtare de la valorile, principiile și exigențele democrației constituționale. Ele fundamentează regimurile autoritare și dictatoriale, cu consecința repudierii a însăși democrației și a statului de drept”.

Judecătorii precizează, totodată, că libertatea de exprimare nu poate fi invocată pentru a proteja ideologii care au stat la baza exterminării unor grupuri întregi de populație.

„Într-o societate democratică europeană, nu se poate accepta ca valorile și principiile unor ideologii care au fundamentat mecanisme politice și instituționale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populație, suprimând demnitatea umană, să fie protejate prin invocarea unui element esențial și imanent al democrației, și anume libertatea de exprimare”, se arată în motivarea CCR.

CCR: Ideologiile totalitare nu pot definite juridic în accepțiunea dreptului pozitiv

Unul dintre punctele ridicate în sesizarea formulată de Nicușor Dan viza caracterul pretins vag al noțiunilor de „legionar” și „fascist”. CCR respinge însă argumentul, arătând că șeful statului solicită, în realitate, o „definiție legală, de drept pozitiv” a unor ideologii și mișcări politice a căror natură și caracter criminal sunt deja „certificate în primul rând, istoric”.

„Nu este necesară și o definiție legală în sens pozitiv, care să completeze cercetarea politico-istorică a acestor ideologii care au fundamentat regimurile politice totalitare de exterminare în masă menționate anterior”.

Curtea reamintește și că, printr-o decizie anterioară, din iulie 2025, a stabilit legitimitatea scopului urmărit de lege, și anume protejarea valorilor statului de drept de fapte care pot pune în pericol fundamentele democrației.

Judecătorii constituțional mai arată că ideologiile totalitare (fascismul, nazismul, legionarismul, dar și comunismul) nu pot fi definite juridic în accepțiunea dreptului pozitiv și nici nu pot fi protejate în numele libertății de exprimare. Potrivit Curții, acestea rămân incompatibile „cu principiile și valorile specifice unei societăți democratice”, întrucât urmăresc „să anihileze valorile fundamentale ale statului de drept, precum și drepturile și libertățile fundamentale ale omului”.

În final, CCR constată că dispozițiile contestate îndeplinesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate: „Curtea constată că dispozițiile legale criticate de autorul prezentei obiecții de neconstituționalitate întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate (…). Curtea constată că aceleași considerente, mai sus menționate, sunt aplicabile mutatis mutandis și în privința accesului la cultură, prevăzut la art. 33 din Constituție, invocat în cuprinsul prezentei sesizări”.