Cum s-a jucat CCR cu nervii lui Bolojan și Nazare. ,,Ne-a trecut glonțul pe la tâmplă”

Termenul de judecată stabilit de CCR pentru diverse contestații este de obicei o chestiune administrativă. Data la care se judecă o speță e de cele mai multe ori prea puțin importantă. În cazul reformei fiscale însă, timpul este un element-cheie. Dacă reforma nu intră in vigoare până la finalul anului, bugetul pe 2026 nu poate fi construit pe noile taxe. Iar deficitul de 6% asumat pentru anul viitor devine un deziderat imposibil. 

Joacă politic CCR? 

CCR a anunțat inițial că sesizarea privind legea referitoare la măsurile fiscale va fi dezbătută abia pe 4 februarie. Departamentul de Comunicare a revenit cu o erată și a anunțat că data este de fapt 21 ianuarie. 

A fost momentul în care, în guvern, apele au început să se agite. Ministrul Finanțelor povestește cum a primit vestea.

,,Deci, ne-a trecut glonțul pe la tâmplă. Eram în discuții cu Banca Mondială, am și ieșit imediat când am văzut știrea și, bineînțeles, am început să discutăm. Am sunat imediat la Comisie, astfel încât să existe un dialog permanent și să nu existe sincope, să știe exact ce facem și, bineînțeles, în dialog permanent cu premierul”, a spus Alexandru Nazare, la Digi24. 

Guvernul a făcut rapid o cerere către CCR să schimbe termenul pentru dezbaterea sesizării. La scurtă vreme, Curtea Constituțională a anunțat că va discuta plângerea AUR pe 10 decembrie. 

„Pe 10 decembrie clar că este bine. Este suficient timp astfel încât acest pachet legislativ să fie promulgat în interiorul anului 2025, ca să fie valabil pentru 2026. Să poată fi aplicat începând cu 1 ianuarie. Problema era că nu mai putea fi aplicat cu 1 ianuarie, dacă discuția avea loc în februarie sau în ianuarie anul viitor”, a mai afirmat Alexandru Nazare, la Digi24.

Care este miza legii privind măsurile fiscale

Legea privind măsurile fiscale din pachetul 2 de reformă a Guvernului Bolojan are o miză importantă în construcția bugetului pentru 2026. 

De la 1 ianuarie 2026, ar urma ca impozitele pe proprietate să fie majorate cu circa 80%, conform unei analize Profit.ro, în care sunt evidențiate principalele modificări. 

• creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. 
• Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. 
• Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de un an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. 
• Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. 
• Baza de calcul al contribuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent.
• Veniturile din Airbnb și Booking vor avea un nou regim fiscal, cu o cotă forfetară de 30%. 
• Amenda maximă pentru muncă la negru va crește la 1 milion de lei. 
• Taxă fixă de 25 lei va fi impusă pentru fiecare colet extracomunitar de până la 150 euro.

Ce reforme a ratat Guvernul Bolojan până acum

În afară de primul pachet de măsuri care a crescut TVA și accizele, guvernanții nu au mai avut cu adevărat succes când a venit vorba de reformarea statului. Toate măsurile importante sunt fie ciuntite, fie nu au fost adoptate din cauza frecușurilor din coaliție. 

• ANRE, ASF și ANCOM își fac planul cum să nu taie numărul de posturi cu 10% și salariile cu 30%, după cum a scris Hotnews. În plus, chiar și cu tăierile, salariile șefilor rămân la nivelul Franței.  
• Companiile de stat rămân neatinse deocamdată. Numărul membrilor din CA-uri nu scade pe moment, până ce actualii titulari nu-și încheie mandatele. Iar șefii companiilor, cu salarii de la mii, la zeci de mii de euro, rămân cu venitul intact pentru că au contracte blindate, după cum a mărturisit Ilie Bolojan. 
• Reforma administrației e amânată sine die, după ce liderii coaliției au decis că măsurile nepopulare nu dau bine în preajma alegerilor pentru Primăria Capitalei. Urmau să decidă dacă taie 10% din administrația locală, dar și din cea centrală. Frânarul de serviciu pare să fie PSD, care insistă că nu vrea să taie salariile bugetarilor cu 10%. 

Doar specialii penalizați pentru cumulul pensie-salariu

• Cumulul pensiei cu salariul se aplica doar pentru speciali, adică pentru partea din pensii care nu este bazată pe contributivitate. Va fi o penalizare de 85% din pensie. Cotidianul a scris despre fenomenul celor care au și pensie, și salariu de la stat. Și nu e vorba doar despre specialii cu pensii care nu sunt bazate pe contribuții. E vorba de 200.000 de oameni. 
• Legea privind măsurile fiscale e blocată la CCR până pe 10 decembrie. După ce Guvernul Bolojan a modificat-o în Parlament și a pus-o în acord cu observațiile judecătorilor constituționali. Aceștia au considerat că testul poligraf pentru inspectorii ANAF nu e în acord cu Legea Fundamentală. 
• Pensiile magistraților sunt încă blocate de CSM și CCR. Guvernul a decis forma finală. 15 ani de tranziție până la pensionarea la 65 de ani și 70% din ultimul salariu net. Proiectul urmează să treaca de filtrul CSM și CCR, iar banii europeni sunt ca și pierduți, dat fiind că termenul e 28 noiembrie, iar CSM dezbate legea pe 24 și 25 noiembrie. De menționat că de această reformă pilot depind și pensiile speciale ale celorlalte categorii.

Politicul se joacă de-a reforma, statul se umflă, bugetul crapă

Cheltuielile de personal în sistemul public din România au crescut, în ultimii trei ani, cu peste 40%, de la 117 miliarde de lei la 170 de miliarde de lei anual, afirmă ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare, la Digi24, potrivit News.ro.

”Dar trebuie să ne gândim un pic la cum au evoluat cheltuielile de personal şi dacă ne gândim cum au evoluat aceste cheltuieli de personal, vă spun că în 2022 erau 117 miliarde, astăzi sunt 170 de miliarde. Deci practic în acest interval, între 2022 şi 2025 avem o creştere de 53 de miliarde, de aproape 43%”, a afirmat Alexandru Nazare.