Curs valutar de 5,2 lei pentru un euro în 2026. Scumpiri în lanț și presiune pe salarii

Conform analiștilor financiari, indicatorul de încredere în economia românească a continuat să scadă.

“În concordanță cu evoluția economiei, indicatorul de încredere a continuat să se reducă. Este de remarcat că, pentru prima oară în acest episod inflaționist, anticipațiile de evoluție a ratei inflației pentru următoarele 12 luni s-au redus față de exercițiul anterior. De asemenea, sunt de remarcat anticipațiile de reducere lentă a deficitului bugetar. Practic, politica fiscală rămâne principalul risc asupra inflației și a stabilității financiare și în anul următor.”, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele asociației CFA România.

Specialiștii se așteaptă ca leul să se devalorizeze în lunile următoare, pierzând teren în fața monedei unice europene. Se întrevede chiar și un curs de 5,2 lei pentru un euro, pe un orizont de timp nu foarte îndepărtat.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 83% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni.

Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1410 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,2045 lei pentru un euro.

Pe cine va afecta scumpirea euro?

Dacă scenariul prevăzut de CFA România se va materializa, iar leul se va deprecia până la un curs de aproximativ 5,2 lei pentru un euro, acest fenomen ar putea avea implicații semnificative pentru diverse sectoare ale economiei și pentru cetățeni. Deși efectele exacte ale unei astfel de evoluții pot depinde de o serie de factori economici și politici, în general, scumpirea euro va influența atât consumatorii, cât și mediul de afaceri, dar și sectorul public.

Primul efect ar putea fi scumpirile la bunurile de import, dar și creșterea costului serviciilor externe

Unul dintre cele mai vizibile efecte ale unei devalorizări a leului va fi creșterea prețurilor pentru produsele importate. Într-o economie globalizată, multe dintre bunurile și serviciile pe care le consumăm sunt importate, iar majoritatea acestora sunt tranzacționate în euro sau dolari. Astfel, dacă euro se va scumpi, prețurile acestor produse vor crește, ceea ce va conduce la inflație. De exemplu, produse de consum precum electronicele, carburantul, alimentele procesate și medicamentele, care depind de importuri, vor deveni mai scumpe.

Pe lângă aceasta, o devalorizare a leului va afecta și costul serviciilor externe, cum ar fi călătoriile în străinătate sau achizițiile online din magazine internaționale. De asemenea, românii care au credite în euro vor plăti rate mai mari, deoarece valoarea ratelor va crește odată cu scumpirea monedei unice europene.

Impact asupra mediului de afaceri

Pentru companiile care depind de importuri, o devalorizare a leului înseamnă creșterea costurilor de achiziție a materiilor prime și a produselor finite. Acest lucru poate conduce la o presiune suplimentară asupra marjelor de profit ale firmelor, mai ales în cazul celor care nu pot transfera întreaga creștere de preț asupra consumatorilor. În plus, pentru firmele care au împrumuturi în euro, deprecierea leului va face ca datoriile să devină mai greu de suportat, ceea ce ar putea conduce la o scădere a rentabilității sau chiar la dificultăți financiare.

Totodată, sectoarele economice care depind de exporturi pot beneficia de pe urma unei monede naționale mai slabe, deoarece produsele românești vor deveni mai ieftine și mai atractive pentru piețele externe. Totuși, acest efect pozitiv este limitat de capacitatea firmelor de a valorifica această oportunitate în condițiile unei economii globale instabile.

Impact asupra statului și al economiei naționale

Din perspectiva statului, o devalorizare a leului ar putea duce la creșterea datoriei publice exprimate în euro. Dacă România are datorii externe în moneda europeană, scumpirea euro va face ca valoarea acestor datorii să crească în termeni de lei, amplificând presiunea asupra bugetului de stat. În plus, guvernul ar putea fi nevoit să adopte măsuri pentru a contracara efectele inflației, cum ar fi majorarea dobânzilor sau ajustarea cheltuielilor publice.

De asemenea, o depreciere semnificativă a leului poate afecta stabilitatea macroeconomică, în special dacă este însoțită de un deficit bugetar crescut și de o presiune pe rezervele valutare ale Băncii Naționale a României.

Pe termen lung, o economie cu o monedă națională instabilă riscă să atragă mai puține investiții externe, deoarece investitorii preferă piețele cu un curs de schimb mai stabil și previzibil.

Impact asupra forței de muncă

În condițiile unui curs mai mare al euro, presiunea pe salariile românilor care lucrează în țară va crește, deoarece costurile de trai vor deveni mai mari. De asemenea, cei care lucrează în străinătate și trimit bani în România vor observa o creștere a veniturilor în lei, ceea ce ar putea stimula consumul în anumite zone din țară.

Totuși, pentru românii cu salarii mai mici, majorarea prețurilor poate adânci discrepanțele între veniturile disponibile și costul vieții, ceea ce ar putea conduce la o scădere a nivelului de trai pentru unele categorii sociale.

Acestea fiind predicțiile și regulile pe care funcționează economia, tema cursului valutar este una de interes major atât pentru firme, cât și pentru populație. Rămâne de văzut dacă estimările CFA România se vor concretiza și dacă ceilalți factori de risc vor oferi contextul pentru a ne confrunta cu riscurile prezentate anterior.