Curtea de Apel București a respins apelul formulat de Cristina Trăilă în procesul cu jurnalistul Mihai Goțiu și Societatea Academică din România, care editează platforma România Curată. Litigiul a vizat mai multe articole publicate la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024, referitoare la activitatea parlamentară a fostei deputate și la relația sa profesională cu o companie din industria lemnului.
Prin decizia pronunțată în octombrie 2026, instanța a menținut hotărârea Tribunalului București din 2025, care respinsese pretențiile formulate de Cristina Trăilă. Hotărârea Curții de Apel poate fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, astfel că soluția nu este definitivă.
De la ce a pornit procesul
Acțiunea în instanță a fost deschisă în iunie 2024 și a avut ca obiect articole publicate de Mihai Goțiu în Libertatea și România Curată. Materialele abordau activitatea Cristinei Trăilă în Parlament, în perioada în care era deputată PNL și membră a Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, precum și activitatea sa profesională de avocată pentru compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, cunoscută ulterior sub numele HS Timber Group.
Articolele analizau pozițiile și voturile parlamentare ale fostei deputate în chestiuni legate de legislația silvică, inclusiv dezbaterile privind noul Cod Silvic și propunerea de înființare a unei structuri specializate în investigarea infracțiunilor de mediu.
Cristina Trăilă a contestat în instanță materialele jurnalistice, considerând că acestea i-au afectat reputația. Procesul a vizat afirmațiile publicate despre activitatea sa, iar instanțele au fost chemate să analizeze limitele libertății de exprimare în raport cu drepturile persoanei vizate.
Ce au reținut judecătorii
În iulie 2025, Tribunalul București a respins cererile formulate de Cristina Trăilă. În motivarea hotărârii, instanța a reținut că subiectul abordat privea legislația silvică, un domeniu de interes public, și a apreciat că afirmațiile și comentariile publicate reprezentau judecăți de valoare susținute de o bază factuală.
Tribunalul a mai arătat că materialele se încadrau în limitele libertății de exprimare și că nu fusese dovedită existența unei fapte ilicite care să justifice pretențiile formulate. Această soluție a fost menținută de Curtea de Apel București, care a respins apelul ca nefondat.
Procesul poate continua
Decizia Curții de Apel nu închide definitiv litigiul. Potrivit informațiilor publicate de România Curată, hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.