Curtișoara, după 50 de ani

La 17 august se împlinesc 50 de ani de la inaugurarea Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj, muzeu care adună laolaltă case de lemn cu o arhitectură unică din zona Gorjului. După o jumătate de secol, la o aniversare a stăruințelor depuse de Elena Udriște și alți muzeografi gorjeni, muzeul a rămas numai jumătate. O parte […]

De (R.C.)
Curtișoara, după 50 de ani

La 17 august se împlinesc 50 de ani de la inaugurarea Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj, muzeu care adună laolaltă case de lemn cu o arhitectură unică din zona Gorjului. După o jumătate de secol, la o aniversare a stăruințelor depuse de Elena Udriște și alți muzeografi gorjeni, muzeul a rămas numai jumătate. O parte […]

La 17 august se împlinesc 50 de ani de la inaugurarea Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj, muzeu care adună laolaltă case de lemn cu o arhitectură unică din zona Gorjului. După o jumătate de secol, la o aniversare a stăruințelor depuse de Elena Udriște și alți muzeografi gorjeni, muzeul a rămas numai jumătate. O parte a fost restituită unui succesor si a fost împrejmuită cu sîrmă și nu mai poate fi vizitată. Cealaltă jumătate ține încă de Muzeul Județean Gorj și spune cît poate spune despre arhitectura în lemn a acestei zone etnografice a României.

Cine îl vizitează sau foiletonează măcar un album al caselor din Gorj și al obiectelor decorative făcute din lemn prin satele din ținut înțelege de îndată importanța lor. Vrînd-nevrînd, observă pregnanta apropiere a acestora de stilul lui Constantin Brâncuși.

După ce zăbovești asupra lucrăturilor în lemn găzduite de acest muzeu, îți dai seama că arta lui Brâncuși vine din această zonă etnografică specială, cu rădăcini străvechi și cu reprezentări transpuse în casele de lemn și în arta populară din preajma acestora.

Crestăturile în lemn din casele și obiectele gorjene au ceva din tăietura și linia lucrărilor lui Brâncuși. Or, tocmai această legătură a meșteșugului țărănesc cu arta lui Brâncuși face muzeul mai important pentru definirea unui spirit popular și pentru legăturile sale cu arta unui geniu. Din păcate, cu prilejul Anului Brâncuși, promulgat prin lege ca primă „operă” a președintelui Nicușor Dan, Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj este la jumătate din cît a fost și cu o jumătate închisă și inaccesibilă.

În semn de omagiu merită precizat că la originea acestui muzeu se află etnografa Elena Udriște (1924-1996), cea care a fost muzeograf și director al Muzeului Gorjului. Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara este rodul unor ani de muncă și cercetare, încununați cu reunirea în acest spațiu (între timp, înjumătățit) a unor case de lemn devenite faimoase prin ele însele, a unor obiecte de gospodărie și a unor documente din secolele 18 și 19. Crestăturile în lemn din Gorj constituie lucrarea sa de bază despre arhitectura caselor gorjene.
Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la inaugurarea Muzeului Arhitecturii Populare de la Curtișoara, joi-vineri și sâmbătă, la muzeu se desfășoară programul prilejuit de acest semicentenar.
Din păcate, muzeul tot jumătate rămîne.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.