Dan Mircea Cipariu scrie pe site-ul agentiadecarte.ro despre cazul lui Ioan Groşan privind colaborarea acestuia cu fosta securitate
Sunt oameni care au fost, din frică, din laşitate, din teama că aveau dosar prost, „supt vremi”. Unii dintre ei au colaborat cu Securitatea încercând un adevărat joc al „realităţii” şi al „ficţiunii”, mergând, numai ei ştiu cum, pe sârmă. Marele scriitor Ioan Groşan a semnat, la 18 ani, un angajament asupra căruia, cum reiese clar chiar din documentele CNSAS, de facto, a revenit prin refuzul de a mai da informaţii ofiţerilor Securităţii. Cazul lui Groşan ne pune sub lumină doar dezvăluirea jumătăţii de adevăr: a celui care a fost dezvăluit de CNSAS! El, dezvăluitul, trebuie dat drept exemplu de lipsă de moralitate, în timp ce ofiţerii care au construit reţelele de informatori şi au chinuit prin mijloacele opresive cele mai subtile un popor întreg pot să-şi bea liniştiţi cafeaua de pensionari inocenţi. Mi-e greaţă de revelarea acestui tip de adevăr al Istoriei, de acest tip de Judecată. Securiştii, mulţi dintre ei torţionari dovediţi cu acte, îşi privesc la televizor sau în ziare victimele lor de atunci şi de acum! Iar decizia redactorului-şef al „Adevărului”, Grigore Cartianu, de a renunţa la colaborarea cu „turnătorul” Ioan Groşan e un gest de ipocrizie maximă! De parcă în paginile acestui cotidian ar scrie numai cete de heruvimi şi campioni ai moralităţii!
Nu îi apăr pe „turnători”! Fiecare dintre ei şi-a ispăşit prin povara dublei identităţi şi a semnăturii în faţa ofiţerului de Securitate o parte din vina de a colabora. Fiecare dintre ei, atunci când a fost pus pe prima pagină a „dezvăluirilor de presă”, a trecut de judecata opiniei publice, de oprobiul ei şi, poate, chiar de examenul cu propria conştiinţă. Mi se pare, însă, scandalos că procesul comunismului nu i-a înglobat, în primul rând, pe cei care au fost artizanii importului de sovietizare a României, ofiţerii şi subofiţerii vigilenţi ai Securităţii. Ei pot sta liniştiţi ca nişte pensionari onorabili care şi-au apărat cu devotament patria. În schimb, turnătorii sunt trecuţi prin ciur şi dârmon, în direct şi la o oră de maximă audienţă. Când ofiţeri ori informatori ai Securităţii, mulţi încă aflaţi sub acoperire, deci în imposibilitatea ca CNSAS să le prezinte dosarele, ocupă cele mai mari funcţii ale Puterii politice şi executive din România anului 2011, dezvăluirile unor colaboratori ai Securităţii din zone artistice şi sportive îmi par că înlocuiesc un adevăr ipocrit cu o teribilă diversiune!
