Daruri de noiembrie pentru melomani, la Bucureşti şi Berlin

Un concert ca un vin spumos

Atmosferă de sărbătoare, cu Alexandru Tomescu şi Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului Gerd Schaller.

Vineri, 16 noiembrie, la ora 19.00, la Sala Radio, melomanii vor avea bucuria reîntâlnirii cu celebrul violonist Alexandru Tomescu, care va reveni la unul dintre compozitorii săi preferaţi, Niccolò Paganini, evoluând alături de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului german Gerd Schaller.

Alexandru Tomescu va interpreta “Concertul nr. 2 în si minor pentru vioară şi orchestră”, semnat de Niccolò Paganini, compozitor extrem de îndrăgit de violoniştii de renume, întrucât determină atingerea unui deosebit grad de virtuozitate. Celebritatea “Concertului nr. 2” se datorează finalului, în care un joc de clopoţei invită solistul la veritabile îndrăzneli în demonstraţiile sale sonore, asemenea focurilor de artificii.

Programul serii va mai oferi publicului alte două partituri îndrăgite: Uvertura operei “Wilhelm Tell”, care face parte din ultima creaţie lui Rossini şi este unul dintre cele mai des interpretate fragmente de operă din lume, şi “Simfonia a VII-a”, compoziţie a lui Ludwig van Beethoven.

Prezenţă deja constantă pe scena Sălii Radio, dirijorul Gerd Schaller şi-a început cariera colaborând cu Opera de Stat din Hanovra. Repertoriul său este extrem de bogat şi cuprinde atât lucrări din repertoriul simfonic, vocal-simfonic, cât şi de operă, incluzând o variată paletă stilistică.

Gerd Schaller a colaborat cu “Orchestra de Stat” şi “Orchestra Filarmonică Radio” din Hanovra, “Orchestra Filarmonică de Cameră” din Leipzig, Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, “Orchestra Filarmonică de Cameră” din Bamberg, “Orchestra Simfonică a Teatrului Naţional” din Praga, Orchestrele Radio din München şi Budapesta, “Orchestra Operei Naţionale” din Varşovia, cu ansamblul “Munich Bach Soloists”, cu “Opera de Stat” din Braunschweig. A fost dirijor principal al “Teatrului de Stat” din Braunschweig, iar între 2003 şi 2006 a fost director artistic al Teatrului din Magdeburg.

Dirijorul Gerd Schaller

Pasionat de operă, Gerd Schaller a dirijat “Wozzeck” de Alban Berg, “Hérodiade” de Jules Massenet, “Die tote Stadt” de Erich Wolfgang Korngold, “Adriana Lecouvreur” de Francesco Cilea, “Fedra” de Johann Simon Mayr, iar înregistrarea operei “Merlin” de Carl Goldmark a primit Premiul “Echo Classic” pentru cea mai bună înregistrare de operă a anului 2010.

Cu o carieră impresionantă, ce se întinde pe 4 continente şi peste 30 de ţări, Alexandru Tomescu este unul dintre cei mai mari muzicieni români. Pretutindeni publicul şi presa apreciază la superlativ personalitatea carismatică a artistului, profunzimea şi frumuseţea interpretărilor sale.

Palmaresul lui Alexandru Tomescu numără peste 100 de premii I naţionale şi nu mai puţin de 26 de distincţii internaţionale, la concursuri de prestigiu precum: “Nicolo Paganini” (Italia), “Pablo Sarasate” (Spania), “Marguerite Long – Jacques Thibaud” (Franţa) sau “George Enescu” (România). În ultimii ani, tânărul violonist a fost invitat să se alăture pedagogilor celebri ai viorii în juriile unor concursuri internaţionale din Italia, Franţa sau România.

Un rol deosebit de important în formarea sa ca artist l-au avut profesorii săi, cei care l-au îndrumat, sprijinit şi inspirat de-a lungul anilor: mama sa, prof. Mihaela Tomescu, maestrul Ştefan Gheorghiu, prof. Eduard Schmieder sau violonişti renumiţi precum Ruggiero Ricci, Igor Oistrach sau Tibor Varga.

De-a lungul a peste 20 de ani de activitate concertistică, acordurile viorii tânărului român au răsunat în cele mai mari săli de concerte ale lumii: “Carnegie Hall” din New York, “Concertgebouw” din Amsterdam, “Berliner Philarmoniker”, “Théâtre des Champs Élysées” din Paris sau “Metropolitan Arts Center” din Tokyo, alături de orchestre de prestigiu conduse de dirijori celebri: Kurt Masur, Valery Gergiev sau Christoph Eschenbach.

Solist concertist al “Orchestrei Naţionale Radio” din Bucureşti, tânărul violonist are o intensă activitate muzicală la nivel naţional, concertând pe scenele tuturor filarmonicilor din ţară. În calitatea sa de preşedinte al fundaţiei culturale “Remember Enescu”, Alexandru Tomescu este implicat în numeroase proiecte muzicale, în special în organizarea concursului internaţional de vioară “Remember Enescu” .

În mâinile tânărului artist se găseşte celebra vioară “Stradivarius Elder – Voicu” din 1702, instrument de o inestimabilă valoare, ce face parte din Patrimoniul Naţional al României.

Recital extraordinar de pian

Pianistul Viniciu Moroianu

Filarmonica “George Enescu” anunţă, sâmbătă, 17 noiembrie, la Sala Mare a Ateneului Român, un recital de pian susţinut de Viniciu Moroianu, eveniment cu o semnificaţie deosebită pentru artist.

“Am conceput un program atractiv – două capodopere beethoveniene, două bijuterii de Lipatti, pe care le cânt acum, în preajma comemorării morţii muzicianului, precum şi un omagiu consistent adus «Anului Debussy». Acest recital constituie un dar pe care îl fac melomanilor bucureşteni în anul în care am împlinit 50 de ani”, mărturiseşte pianistul.

În program: “Sonata în Mi major, op. 109” şi Sonata în Do major, op. 53, “Waldstein”, de Ludwig van Beethoven, “Preludiu” şi “Nocturnă moldavă”, de Dinu Lipatti, “Estampes Masques” şi “L’isle joyeuse”, de Claude Debussy.

Viniciu Moroianu s-a născut la Bucureşti, în anul 1962, într-o familie de muzicieni. A absolvit Liceul de muzică „George Enescu” la clasa prof. Marta Paladi, iar în 1985, “Universitatea Naţională de Muzică” din Bucureşti, unde a studiat cu prof. Gabriel Amiraş. De asemenea, a studiat pe parcursul mai multor ani cu maeştrii Constantin Bugeanu, Pascal Bentoiu, Doru Popovici. A fost distins cu premiul I la competiţii naţionale în 1973, 1977 şi 1978, este laureat al concursurilor internaţionale de la Paris („Guilde française des artistes solistes”, 1979) şi Bucureşti („George Enescu”, 1991). A fost distins cu “Premiul Colegiului Criticilor Muzicali” pe anul 1981 pentru interpretarea “Sonatei a III-a pentru pian” de George Enescu şi cu Premiul Fundaţiei „Dinu Lipatti” pentru restituirea şi prezentarea în concert, în 1992, a “Fanteziei op. 8” de Dinu Lipatti. A susţinut primul său recital la vârsta de 10 ani, iar patru ani mai târziu a debutat ca solist cu orchestra. Activitatea sa artistică include peste 700 de apariţii scenice, în recitaluri, concerte camerale şi ca solist cu orchestra. Are un repertoriu vast, incluzând prime audiţii şi lucrări ample mai rar abordate. Ca partener de lied a colaborat cu solişti vocali precum Eduard Tumagian, Leontina Văduva, George Emil Crăsnaru şi Georgeta Stoleriu. A concertat cu toate orchestrele filarmonicilor din ţară şi a susţinut numeroase recitaluri şi concerte camerale. Ca student, a debutat cu Orchestra Filarmonicii „George Enescu” în 1983 şi a susţinut primul recital la Ateneul Român în 1985. A participat la festivalurile internaţionale „George Enescu” (1985, 1995, 2003, 2005, 2007 şi 2009), „Dinu Lipatti” (1993, 1995, 1997), precum şi în Slovacia (1990), Austria (1991), Costa Rica (1993). A întreprins turnee în Grecia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Franţa, Italia, Germania, Moldova, Spania, Belgia, Danemarca, Luxemburg. A însoţit Filarmonica „George Enescu”, ca solist, în turneul de la Chişinău din noiembrie 1996. Printre transmisiile concertelor sale în direct se numără cele de la “Radio Bartok” din Budapesta (1995) şi prin UER (1995, 2007). A realizat înregistrări la Radio şi Televiziune, precum şi la “Electrecord” (Sonatele pentru pian şi violoncel de Brahms, cu Attila Szekely, 1982, şi “Sonata a III-a pentru pian” de Enescu, 1988). În 1998 i-a apărut un CD cu înregistrare din concert la „Agora” – Grecia. În 2003 a realizat ediţia critică a cadenţelor compuse de Dinu Lipatti (Ed. Muzicală, 2003). Din 2003 este solist invitat permanent la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, alături de care realizează integrala lucrărilor concertante pentru pian de Beethoven.

Viniciu Moroianu este membru fondator al “Societăţii Române Mozart” (1991). În 2005 a obţinut titlul de doctor în muzică cu teza “Două secole de gândire componistică reflectate în creaţia pentru pian solo a lui Dinu Lipatti”. În prezent este conferenţiar universitar la Catedra de pian principal a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.

„În generaţia lui, este poate chiar primul. Îi întrevăd un viitor strălucit în arta pianistică”, aprecia Valentin Gheorghiu în 1998.

Concerte româneşti la Berlin

Pianistul Daniel Bucurescu

Concertele de muzică clasică organizate la ICR din Berlin au devenit în decursul anilor unul dintre programele apreciate constant de un public meloman avizat. Interpreţi români de mare talent invitaţi au pus în valoare un program muzical extrem de variat şi bogat.

Unul dintre aceşti pianişti de talent, Daniel Bucurescu, va interpreta, în 16 noiembrie 2012, începând cu ora 19.00, piese de Bach, Scriabin, Chopin, dar şi lucrări de muzică contemporană ale compozitoarei Lena Auerbach.

Daniel Bucurescu, născut în 1990 la Berlin, a concertat atât solo, cât şi alături de orchestră. A primit numeroase premii în cadrul concursului „Jugend musiziert“ (Tineretul face muzică) şi a participat şi la concerte la Filarmonica din Berlin, ICR Berlin, sau la Universitatea de Arte. În prezent, Daniel Bucurescu studiază la “Universitatea de muzică şi dans” din Rostock, în clasa profesorului Stephan Imorde.

Următorul concert, în data de 23 noiembrie, o are ca invitată pe Maria Magdalena Piţu-Jokisch, una dintre primele artiste care au colaborat cu ICR Berlin. Maria-Magdalena Pitu-Jokisch, născută în 1974, a studiat la “Universitatea de Muzică” din Bucureşti şi apoi la “Universitatea de Arte” din Berlin, în clasa profesorului Hans Leygraf. A câştigat concursurile „Citta di Marcone”, din Italia, „Dinu Lipatti” de la Bucureşti şi „Pace im Terris” la Bayreuth. A studiat, de asemenea, şi cu Claude Frank, John Perry. În prezent este pianistă şi profesoară de pian la Şcoala “Waldorf”. Ea va interpreta compoziţii de Mozart, Schumann, Ochs şi Liszt, introducând publicul în atmosfera sărbătorilor de iarnă.

Emoţie, pasiune şi romantism

Violoncelistul Răzvan Suma

Partiturile inconfundabile ale lui Ceaikovski, în interpretarea “Orchestrei Naţionale Radio”, sub bagheta dirijorului Yuri Botnari, avându-l ca solist pe unul dintre cei mai apreciaţi tineri muzicieni români, violoncelistul Răzvan Suma, promit o seară de muzică de la care melomanii nu trebuie să lipsească, în 23 noiembrie, la ora 19.00, la Sala Radio.

Programul concertului se va deschide cu Uvertura fantezie “Romeo şi Julieta”, prefaţă a unui balet pe care Ceaikovski nu l-a mai compus niciodată, o lucrare care copleşeşte prin starea romantică pe care o transmite şi în care compozitorul a concentrat toată durerea unei iubiri tragice. Melomanii vor asculta apoi “Variaţiunile pe o temă Rococo pentru violoncel şi orchestră, op. 33”, o îmbinare între spiritul slav, ce se face simţit în pasajele inspirate din folclorul rus, şi acordurile elegante ale rococoului. Seara se încheie cu “Simfonia a V-a în mi minor, op. 64”, compusă şi prezentată sub conducerea autorului în anul 1888, o oglindire a dilemelor lui Ceaikovski legate de destinul uman.

Născut la Chişinău, Yuri Botnari şi-a început formarea muzicală studiind vioara. Având talent componistic, a colaborat cu diverse orchestre, iar în anul 1982 a primit un premiu pentru compoziţie şi astfel a fost invitat să lucreze în calitate de dirijor şi orchestrator al “Orchestrei de Stat” din Sankt Petersburg. A studiat dirijatul la Conservatorul din Sankt Petersburg cu profesorul Ilia Musin, s-a perfecţionat cu profesorul Yuri Simonov, la Conservatorul de Stat din Moscova, formarea sa artistică fiind desăvârşită şi de colaborarea cu Gennady Rozhdestvensky, al cărui asistent a fost.

Dirijorul desfăşoară o intensă activitate artistică, colaborând de atunci cu numeroase orchestre simfonice din Rusia şi Europa. A ocupat şi poziţia de director artistic şi pe cea de dirijor şef al “Teatrului Naţional Muzical” din Republica Moldova.

În prezent desfăşoară o bogată activitate artistică şi alături de “Orchestra Filarmonicii” din Moscova, alături de aceasta având concerte în toată lumea.

Dirijorul Yuri Botnari

Yuri Botnari este membru votant al “Academiei Grammy”.

Răzvan Suma este unul dintre cei mai activi tineri muzicieni români, cu un repertoriu cuprinzător, realizat în numeroasele recitaluri şi concerte susţinute în întreaga lume. Pe lângă activitatea concertistică din România, apare frecvent, împreună cu pianistul spaniol Josu Okinena, în săli ca “Auditorio Nacional de Madrid”, „Teatro Colon” din Buenos Aires sau „Kursall” din San Sebastian.

În anul 2000 a obţinut diploma de licenţă a “Academiei de Muzică” din Bucureşti, la clasa maestrului Marin Cazacu, iar în 2002, a început programul de perfecţionare „Artist Diploma” la “Longy School of Music” din Cambridge – Statele Unite, la clasa profesorului Terry King.

Răzvan Suma a realizat din 2006 până în prezent şase turnee cu „Romanian Piano Trio” sau „Trio Strad”, alături de Alexandru Tomescu, Horia Mihail, respectiv Toma Popovici. Alături de Marin Cazacu, Alexandra Guţu şi Octavian Lup, în componenţa cvartetului de violoncele „Cellissimo”, Răzvan Suma a fost prezent pe scene din Italia, Portugalia, Macao sau Maroc. A colaborat cu nume importante ale muzicii clasice internaţionale, precum Maxim Vengerov, Cristian Badea, “Cvartetul Borromeo”, “Cvartetul Voces”, Silvia Marcovici sau Misha Katz.

Primul turneu solo susţinut de Răzvan Suma, “Vă place BACH?”, ediţia I (1-21 martie 2012), a însemnat prima interpretare de către un artist român, într-un singur concert, a integralei suitelor pentru violoncel solo semnate de J.S. Bach. Artistul a încheiat recent cea de-a doua ediţie a turneului naţional “Vă place BACH?”, desfăşurată între 2 octombrie şi 7 noiembrie în zece oraşe din România.

În 2009, Răzvan Suma a devenit solist al “Orchestrelor şi Corurilor Radio”, iar în calitate de profesor asociat la “Universitatea de Muzică Bucureşti” dezvoltă o intensă activitate pedagogică. Este invitat să predea cursuri de măiestrie organizate în ţări ca Spania, Argentina, Coreea şi în România, în cadrul atelierelor organizate de “Asociaţia SoNoRo”.