Datoria publică a României a crescut cu circa 40 de miliarde de lei în luna februarie, ajungând la 841,29 miliarde lei. Creșterea este rezultatul strategiei Finanțelor de a împrumuta o parte semnificativă din necesarul de finanțare pentru anul la începutul anului.
Gradul de îndatorare aferent lunii februarie a urcat la 52,4% din PIB.
Factori de luat în considerare:
– Plățile mai mari la datorie scadente mai târziu în cursul anului vor diminua impactul creșterii din primele luni.
– Baza de calcul a gradului de îndatorare va crește în perioada următoare, atenuând ușor procentul datoriei.
– Guvernul țintește un grad de îndatorare de 48,7% din PIB la finalul anului 2024.
Datoria publică a crescut constant în ultimii ani, de la 373,53 miliarde lei la finalul anului 2019 la 782,17 miliarde lei la finalul anului 2023. Depășirile temporare ale pragului de 50% din PIB au fost frecvente, dar Guvernul a preferat stimularea economiei prin investiții pentru a menține gradul de îndatorare sub control, conform Profit.ro.
Planuri pentru 2024:
– Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi de 181 miliarde de lei pentru 2024, pentru a acoperi datoria scadentă și deficitul bugetar.
– Investițiile publice semnificative (estimat 6,9% din PIB) sunt preconizate pentru a stimula creșterea economică.
– Utilizarea fondurilor europene (31,35 miliarde euro din politica de coeziune 2021-2027 și 27 miliarde euro din Mecanismul de redresare și reziliență) va juca un rol important.
– Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va sprijini reformele și investițiile în domenii cheie, cu un impact pozitiv asupra creșterii durabile.
Creșterea datoriei publice din 2024 este semnificativă, dar temporară și gestionată în cadrul unei strategii mai ample de stimulare a economiei și menținere a gradului de îndatorare sub control pe termen lung. Utilizarea responsabilă a fondurilor europene și implementarea cu succes a PNRR joacă un rol crucial în atingerea obiectivelor fiscale și asigurarea unei creșteri economice durabile.
România trebuie să facă eforturi pentru a evita o acumulare a datoriei publice care să depășească 100% din PIB. În cazul că se va întâmpla așa ceva, primul ministru al României va deveni un finanțist agreat de marile bănci globale creditoare. Deja, trei state UE au sau au avut prim-miniștri care au lucrat pentru bănci că Rothschild ( președintele Macron ) Goldman Sachs ( Draghi în Italia) său Chase Manhattan ( Mitsotakis din Grecia ). Înafara UE, actualul premier britanic a lucrat pentru Goldman Sachs și pentru un hedge found.
Nu este cazul să insist asupra consecințelor, tulburările sociale din Franța ultimilor ani sau Italia sunt cunoscute de toată lumea.