De atunci creștinii își fac semnul crucii

Episcopul Macarie al Ierusalimului

De atunci creștinii își fac semnul crucii

Episcopul Macarie al Ierusalimului

În 326, Sfânta Împărăteasă Elena ajungea la Ierusalim cu dorința de a găși crucea pe care a fost răstignit Hristos. După mai multe săpături au fost descoperite trei cruci.

În  anul 335 a fost ridicată și o biserică pe locul mormântului.

De  atunci, deci, creștinii își fac semnul crucii și îi cer lui Hristos  ajutor și putere să învingă toate faptele egoiste ce-i țin și-i afundă în moarte.

Potrivit Tradiției, o persoană bolnavă, după alte mărturii moartă, a fost atinsă  de lemnul crucii pe care a fost răstignit Domnul Iisus, moment în care persoană s-a vindecat.

Episcopul Macarie al Ierusalimului a ridicat atunci solemn crucea pe care a fost răstignit Hristos, în văzul tuturor, și,  din acel moment, a început să fie prăznuită.

Pe 14 septembrie sărbătorim  Înălțarea Sfintei Cruci, semnul iubirii nesfârșite a lui Dumnezeu față de oameni.

Spre deosebire de alte praznice împărătești, Înălțarea Sfintei Cruci se serbează cu post, pentru că ea ne aduce aminte de Patimile și moartea Mântuitorului.

Însemnarea cu Sfânta Cruce – datina nescrisă moștenită de la Sfinții Apostoli

Sfinții Apostoli  au dat această nescrisă datină a lor tuturor creștinilor ortodocși, ca prin primele trei degete ale mâinii drepte să pună asupra lor, chipul și Semnul Cinstitei Cruci (…) cu dreapta sa, și cu primele trei degete ale ei să propovăduiască pe aceeași Preasfântă și deoființă Treime: a Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, pe Unul Dumnezeu în trei ipostasuri, Semnul Cinstitei Cruci asupra sa făcând și zicând: „În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh” sau „Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh”, sau „Sfinte, Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi”, sau „Sfânt, Sfânt, Sfânt este Dumnezeu Savaot, plin este cerul și pământul de slava Ta”(…). Sfântul Paisie de la Neamț, Cuvinte și scrisori duhovnicești).

Sursa: crestinortodox.ro

 

 

 

 

Distribuie articolul pe:

5 comentarii

  1. @Carcotas, dacă ar fi așa cum spui tu, creștinismul nu rezista 2000 de ani. Dacă tu nu te duci la biserică nu ai cum să știi toate categoriile de oameni ce vin acolo. Da, bătrânii, femeile, copiii sunt categoriile ce mai bine reprezentate. Dar te-ai întrebat de ce omul, atunci când îmbătrânește, începe să frecventeze biserica? Poate și tu o să îi treci pragul după 70 de ani.

  2. Crucea simbolizeaza cel mai bine omul obisnuit: iubim mai mult decat uram, suntem mai aproape de bine dacat de rau, suntem inspre Dumnezeu mai mult decat inspre necuratul… De-aceea satanistii au crucea rasturnata, rasturnate fiind si principiile lor in viata. Insa nici oamenii normali, nici satanistii nu vor avea semnul dus in sus la maxim sau in jos la minim.

  3. Crucea este unul dintre simbolurile cele mai răspândite și în același timp printre cele mai vechi. El se găsește pictat sau scrijelit în peșterile preistoriei (epoca de piatră), iar în Europa preromană și precreștină el a fost un simbol preferat al celților, monezile lor ne stau mărturie.
    In Egiptul antic crucea coptă (ankh) o vedem adesea în mâna diverșilor zei egipteni reprezentați de oamenii acelor timpuri, sau pe sarcofagele și pereții mormintelor lor

  4. An dupa an, bisercia a tot stabilit zile de sarbatoare, in speranta pastrarii legaturilor cu toti crestinii. Aceasta inflatie de sarbatori nu a dus la rezultatul scontat, cei care vin la biserica fac de sute de ani parte din aceleasi grupuri: batranii, copii, femeile cu necazuri. La biserica ajunge fie credinciosul, fie omul aflat la ananghie. Sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci este doar un pretext pentru popi sa bata din casa in casa sa stranga de la mireni obolul, caci asteptarile ierarhilor sunt din ce in ce mai mari, pana si ultimul staret vrea sa treaca de la Duster la Mercedes ori BMW. Primii care s-au indepartat de Hristos sunt popii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.